Printre noutățile aduse de Uniunea Europeană legate de permisele de conducere se numără introducerea permisului digital, posibilitatea conducerii însoțite începând cu vârsta de 17 ani, dar și recunoașterea la nivel european a suspendărilor dreptului de a conduce.
Cu toate că în România aceste reguli vor fi introduse treptat, Titi Aur, expert în conducere defensivă și fost pilot de raliuri atrage atenția asupra faptului că autoritățile din țară nu au manifestat interes privind siguranța rutieră decât atunci când sunt obligate de directivele europene, iar implementarea se face de multe ori în ultimul moment, într-o manieră greșită. Potrivit acestuia, nevoia programului de monitorizare minimă pentru doi ani, propus de directivă, a fost semnalată de mai mulți ani autorităților din România.
„Unul dintre punctele importante ale directivei actuale prevede un program de monitorizare minimă pe o perioadă de doi ani după obținerea permisului de conducere. Este o idee pe care o susțin de ani de zile, nu pentru că aș fi inventat-o eu, ci pentru că am văzut-o aplicată în Suedia, Finlanda, Grecia, Germania și Austria, unde timp de doi ani după obținerea permisului șoferii sunt urmăriți mai atent, pentru a-și forma un stil de condus ordonat, defensiv și sigur. La noi însă nu se face nimic, nici măcar atunci când există o directivă în acest sens.
Nu aveam nevoie de această directivă pentru a acționa, ci ar fi fost suficient să se țină cont de discuțiile pe care le-am avut de-a lungul anilor – nu doar eu, ci și alți specialiști – în emisiuni, interviuri, conferințe pe tema siguranței rutiere sau în ședințe tehnice la ministere și în Parlament. Nimeni nu bagă de seamă o propunere venită de la un român, însă când aceeași idee este impusă de Comisia Europeană, abia atunci, în ultimul moment, se încearcă aplicarea ei, de multe ori într-o formă greșită sau ineficientă. Din păcate, așteptăm ca obligațiile europene să ne forțeze să facem ceea ce am fi putut realiza cu mult timp înainte, și chiar și atunci, implementarea lasă de dorit”, a spus Titi Aur pentru Ziare.com.
Citește și: Ce trebuie să facă șoferii prinși în mașină în trafic de furtună. Sfaturile fostului pilot Titi Aur
În același timp, acesta a explicat că, spre deosebire de autoritățile din țara noastră, Comisia Europeană manifestă o atenție constantă față de siguranța rutieră, analizând bunele practici din țări precum Suedia, Finlanda, Elveția sau Franța.
„Comisia Europeană este atentă la siguranța rutieră și o ia în considerare în mod constant, spre deosebire de autoritățile din România, care nu au manifestat niciodată interes pentru acest domeniu – mă refer aici la decidenții politici, la Parlament și la Guvern, care nu au inclus siguranța rutieră în politicile sau strategiile lor. În ceea ce privește directiva europeană, aceasta nu înseamnă că cineva de la Bruxelles se trezește într-o noapte și decide ceva în mod arbitrar; dimpotrivă, specialiștii europeni analizează bunele practici din diverse domenii, iar în cazul siguranței rutiere, ei observă că țări precum Suedia, Finlanda, Elveția sau Franța au implementat măsuri care au condus la reducerea semnificativă a numărului de accidente. Ulterior, aceste practici sunt incluse într-o directivă, iar toate statele membre sunt obligate, mai devreme sau mai târziu, să aplice acele metode și acele soluții care s-au dovedit eficiente în scăderea accidentelor rutiere”, a precizat fostul pilot de raliuri.
Titi Aur a descris și modul în care România procedează, de obicei, în cazul transpunerii directivelor europene.
„Uniunea Europeană nu poate să impună o lege, ci bunele practici trebuie mai întâi analizate, discutate și adaptate, astfel încât să se găsească soluția cea mai potrivită pentru fiecare țară în parte, iar în cazul nostru, pentru România.
În realitate, la noi nu se întreprinde nimic în domeniul siguranței rutiere până când Comisia Europeană nu impune, printr-o directivă, o obligație concretă. În loc ca această directivă să fie dezbătută încă de la început de către specialiști, care să caute cea mai bună soluție pentru România, în concordanță atât cu litera, cât și cu spiritul directivei – mai ales cu spiritul ei – se așteaptă până în ultimul moment, deoarece directivele au termene clare de transpunere.
Abia în ultima săptămână sau în ultima lună, când se constată că nu s-a făcut nimic, se caută o soluție de avarie: cineva dintr-un minister, fie cel al Transporturilor, fie cel al Afacerilor Interne, elaborează de urgență o reglementare, iar ministrul o semnează sau este trecută rapid prin Parlament, doar pentru a se evita intrarea în procedura de infringement din cauza netranspunerii directivei. Aceasta este, pe scurt, practica obișnuită la noi”, a mai transmis expertul în conducere defensivă.
Titi Aur a subliniat și faptul că România ar trebui să fie țara care dezvoltă soluții eficiente pentru a fi preluate drept exemplu de alte state.
„În mod ideal, fiecare directivă europeană ar trebui dezbătută temeinic, însă eu cred că, dat fiind nivelul nostru atât de scăzut în materie de siguranță rutieră, România ar trebui să fie țara care să inventeze astfel de măsuri, adică să dezvoltăm soluții proprii, atât de eficiente încât să fie preluate ca exemplu de alții. Din păcate, nu facem nici una, nici alta: nu venim cu inovații proprii și nici nu aplicăm corect ceea ce ne impune Comisia Europeană”, a mai adăugat fostul pilot de raliuri.
Citește și: Titi Aur critică sistemul rutier din România. Care sunt soluțiile pentru încălcările de viteză