Nicuşor Dan insistă cu salvarea urşilor „maidanezi”. Respins de CCR, preşedintele a retrimis la Parlament legea care permite împuşcarea fiarelor

Președintele Nicuşor Dan a trimis Parlamentului legea care crește cota de prevenție la urs, pentru reexaminare, reclamând printre altele necesitatea unui mecanism „eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei”.

Legea adoptată de Parlament în 24 aprilie permite împușcarea a 859 de urși bruni, în 2026 și în 2027, dublu față de cotele de prevenție de acum. Pe lângă cei din cota de prevenție, alți 110 ar putea fi omorâți din cota de intervenție, explica site-ul de investigații Snoop la momentul adoptării.

În 24 iunie, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că legea nu încalcă principiul legalității, referitor la calitatea legii, dreptul la un mediu sănătos și nici prevederile care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mașină vandalizată de urs pe Transfăgărășan. Scene șocante surprinse de un turist

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Președintele Nicușor Dan, la reuniunea organizată de CCR: „Legitimitatea unor alegeri nu se mai rezumă doar la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi, mai ales, la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile”

În cererea de reexaminare formulată vineri, Nicușor Dan notează că această lege are „un obiectiv legitim și esențial”, și anume „protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși”, însă „tocmai importanța acestui obiectiv impune însă un mecanism care să fie, simultan, eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei”.

Președintele a explicat că „recoltarea preventivă ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat ori care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile”.

„O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului”, conform cererii de reexaminare.

Șeful statului mai reclamă că legea stabilește aceleași cote și pentru 2026, și pentru 2027, „fără o evaluare obligatorie intermediară”, ceea ce „riscă să transforme o decizie fundamentată pentru un anumit moment într-un automatism administrativ”.

„O cotă adecvată pentru un anumit an nu poate fi prezumată automat ca fiind adecvată și pentru anul următor. Situația populației se modifică prin recoltările legale, mortalitatea naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri. De asemenea, intensitatea și localizarea conflictelor, numărul pagubelor, apelurile la numărul de urgență 112 și eficiența măsurilor neletale pot evolua substanțial într-un singur an”, notează președintele Dan.

Președintele vrea un „sistem național de monitorizare în timp real” a urşilor

Printre aspectele reclamate de șeful statului se numără și absența unui „mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă”.

„Existența unor cote reduse pe fiecare fond nu înlătură riscul: acțiunile se pot desfășura simultan, prin mai mulți gestionari, iar depășirea plafonului nu mai poate fi reparată după producerea ei. În materia unei specii strict protejate, controlul exclusiv ulterior este insuficient atunci când efectul este ireversibil”, avertizează Nicușor Dan.

Un urs a murit electrocutat după ce a rămas blocat în vârful unui stâlp de electricitate VIDEO

În opinia lui, este necesară „condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor”.

Mai mult, Nicușor Dan consideră că legea „ar trebui să prevadă în mod expres consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive în sistem, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false”.

„Răspunderea ar trebui să privească atât autorul recoltării, cât și personalul tehnic care coordonează sau validează operațiunea, în funcție de conduita fiecăruia”, mai scrie în cererea președintelui către Parlament.