Înainte de afaceri și de aparițiile alături de Deea Maxer, Constantin Cataramă a avut un parcurs care-l ducea direct la altar, evitând însă să dezvăluit public acest lucru.
În trecut, atunci când a vorbit despre cel care i-a devenit soț, Deea l-a descris pe Constantin astfel: tată, teolog, student în psihoterapie și om care activează în vânzări. Totodată, și prezentările apărute în presă după ce relația lor a devenit publică au mers pe aceeași linie: consilier în dezvoltare personală, teolog și terapeut în formare.
Însă, trecutul lui Cataramă merge mult mai departe de simpla absolvire a unor studii teologice.
Actualul soț al Deei Maxer a fost preot paroh, dovada venind de la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.
Pe data de 8 noiembrie 2017, Arhiepiscopia publica un material dedicat hramului Bisericii Parohiei „Sfinții Voievozi” din Râmnicu Sărat, județul Buzău.
La Sfânta Liturghie slujea inclusiv Arhiepiscopul Ciprian, iar printre preoții enumerați de Arhiepiscopie apare explicit: „Pr. Constantin Cataramă – parohul bisericii «Sfinții Voievozi» din Râmnicu Sărat”.

Mai mult, aceeași relatare precizează că, după slujbă, „Părintele Constantin Cataramă” i-a mulțumit Arhiepiscopului Buzăului și Vrancei și i-a oferit acestuia o icoană. Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române a relatat la rândul său evenimentul și îl identifică drept „Părintele Constantin Cataramă”.
În prezentările publice, Constantin Cataramă apare drept teolog, însă nicăieri nu există informații referitoare la anii în care a fost preot paroh. Discreția este dezvăluită însă de documentele Bisericii: pe 30 iulie 2024, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a publicat lista preoților depuși și caterisiți în perioada 1998–2023, potrivit Cancan.

La prima categorie, intitulată cât se poate de explicit „Preoți depuși (destituiți) din treapta preoției”, apare la poziția a doua: Cataramă-Popescu Constantin.

Forma compusă a numelui apare și în alte documente publice din Buzău asociate actualului soț al Deei Maxer. Acesta activa și ca profesor de religie în aceeași perioadă, aspect menționat pe profilul său de Linkedin.

Arhiepiscopia a explicat și ce presupune o asemenea sancțiune: preotul depus își pierde dreptul de a săvârși lucrări sfinte și de a purta ținuta clericală și nu mai are statut de cleric, ci de teolog laic. Spre deosebire de caterisire, depunerea poate avea caracter temporar, iar conduita celui sancționat este evaluată de chiriarh.
Nu se știe ce a făcut Constantin Catramă de a ajuns pe această listă, căci Arhiepiscopia nu precizează în documentul public motivul sancțiunii și nici anul exact în care a fost pronunțată.
Regulamentele și hotărârile bisericești prevăd sancțiuni pentru abateri canonice, morale și disciplinare grave. Un exemplu explicit este simonia – corupția bisericească, pentru care Patriarhia arată că un cleric poate fi sancționat cu destituirea din slujirea clericală sau chiar cu caterisirea, în funcție de gravitate.
Practica disciplinară publicată chiar de Patriarhie arată că pot cântări și abaterile morale grave, neascultarea față de autoritatea bisericească și încălcarea repetată a disciplinei canonice, gravitatea și circumstanțele fiecărui caz fiind analizate de instanțele bisericești.
Totodată, există reguli și în privința vieții de damilie a clericilor. Hotărârile Sfântului Sinod prevăd inclusiv posibilitatea unor sancțiuni severe în anumite situații care implică divorțul și recăsătorirea unui cleric.