Curtea de Apel București desființează acuzațiile de trafic de persoane în cazul lui Viorel Pașca și al familiei sale. Răsturnare de situație în dosarul „azilelor groazei” din Bihor

Magistrații Curții de Apel București au desființat măsurile dispuse anterior în cazul lui Viorel Pașca și al membrilor familiei sale, contrazicând concluzia Tribunalului București, care apreciase că existau „suspiciuni rezonabile” privind săvârșirea infracțiunilor pentru care aceștia erau cercetați.

Potrivit motivării Curții de Apel, probele administrate până în acest moment nu susțin teza potrivit căreia persoanele vulnerabile cazare în centrele administrate de Pașca ar fi fost exploatate în scopul obținerii unor beneficii materiale de către inculpați.

Citește și : Șapte arestați după atacul din Cluj asupra ambulanței ”care fură copii”. Printre aceștia, o femeie care ar fi aruncat piatra ce a spart parbrizul mașinii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Judecătorul a apreciat că, „cel puțin la prima vedere”, modul în care persoanele vătămate au fost tratate în centre nu prezintă caracteristicile specifice ținerii în stare de sclavie, ale supunerii la procedee similare privării de libertate sau ale aservirii.

Alte articole

Viorel Paşca rămâne liber, Curtea de Apel a respins arestarea preventivă în cazul azilelor ilegale din Bihor

Viorel Paşca rămâne în libertate. Curtea de Apel București a amânat decizia pentru 13 iulie

Una dintre acuzațiile analizate de instanță a vizat presupusa exploatare financiară a persoanelor internate și însușirea banilor proveniți din donații sau din contribuțiile sociale ale acestora.

Curtea de Apel a apreciat însă că, pe baza probelor disponibile, nu rezultă că inculpații și-ar fi însușit aceste sume în interes propriu. Potrivit instanței, banii erau utilizați pentru acoperirea cheltuielilor necesare întreținerii persoanelor cazate.

Magistrații au analizat și condițiile în care erau îngrijite persoanele vulnerabile și au constatat că acestea beneficiau de servicii medicale de bază.

Declarațiile martorilor au indicat că pacienții primeau consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și sprijin pentru activitățile curente.

De asemenea, persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă, precum tuns, spălat și bărbierit, precum și de îmbrăcăminte și lenjerie curată.

Instanța a identificat totuși mai multe deficiențe, printre care nivelul educațional redus al personalului de îngrijire și numărul insuficient de angajați. Judecătorul a mai menționat și situații în care unii pacienți contribuiau la administrarea propriilor medicamente.

Curtea de Apel București a apreciat că problemele constatate în centre nu demonstrează existența unei exploatări intenționate, ci trebuie analizate în contextul resurselor financiare extrem de limitate.

Potrivit motivării, fiecare persoană cazată primea lunar aproximativ 498 de lei, respectiv aproximativ 16,6 lei pe zi.

Instanța consideră că această sumă era insuficientă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare pentru hrană, întreținere, îngrijire medicală, medicamente și produse de igienă.

„Având în vedere resursele financiare de care inculpații beneficiau, toate carențele medicale identificate nu se datorau faptului că persoanele cazate erau exploatate (inculpații însușindu-și sumele de bani), ci pentru că pur și simplu nu existau sume de bani suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate”, se arată în motivare.

Judecătorul a analizat și acuzațiile referitoare la controlul conturilor și cardurilor bancare ale persoanelor internate. În motivare se arată că acest aspect nu reprezintă, în sine, o formă de exploatare, atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului persoanelor cazate.

Instanța a apreciat că sumele retrase de pe cardurile pacienților erau insuficiente pentru supraviețuirea acestora, ceea ce susține concluzia că banii erau utilizați pentru acoperirea necesităților lor.

Curtea de Apel a analizat și demersurile făcute pentru obținerea actelor de identitate și stabilirea domiciliului sau reședinței persoanelor internate. Aceste demersuri au fost considerate logice, în special în cazul persoanelor care nu aveau proprietăți și proveneau din alte județe.

De asemenea, desemnarea unui tutore din rândul persoanelor apropiate inculpaților a fost considerată necesară pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu.

Citește și : Fostă directoare economică Electrica Serv, care a delapidat compania cu peste 4,5 milioane de lei pe care i-ar fi jucat la pariuri sportive online, trimisă în judecată

Prin decizia Curții de Apel București, Viorel Pașca și membrii familiei sale vor fi cercetați în libertate, instanța apreciind că probele administrate până în prezent nu susțin acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat în forma reținută de DIICOT.