100 de zile cu Bolojan demis. Nicușor Dan evită să propună un nou premier / Cine plătește nota de plată a blocajului politic

Joi, 13 august, se împlinesc 100 de zile de când România nu mai are un guvern cu puteri depline. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis la data de 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de AUR și PSD.

Ajunsă în Parlament, moțiunea de cenzură a primit 281 de voturi „pentru”, cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi. Rezultatul votului a creat efecte imediate asupra Executivului, care a intrat automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.

Căderea Guvernului a deschis o procedură constituțională ce a implicat atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare. Potrivit Constituției României, situația este reglementată clar în articolul 110: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Executivul demis rămâne interimar până la formarea noului Guvern. Urmează consultările politice organizate de președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de premier. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala noul Executiv.

Vezi și Grindeanu pune tunurile pe Guvernul Bolojan: Un eșec. Nu ne mai permitem o secundă în plus ca Bolojan şi camarila sa useristă să rămână la Palatul Victoria

Însă, din 5 mai, Nicușor Dan și liderii politici au intrat într-un proces care pare interminabil, pentru formarea unui nou guvern. Șeful statului ar fi dorit refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități și a exclus un guvern din care să facă parte AUR. Pe de altă parte, PNL și USR au avertizat încă dinaintea moțiunii de cenzură că nu vor mai face pace cu PSD, dacă social-democrații doboară propriul guvern.

Ulterior, la o lună după ce Guvernul Bolojan a fost demis, președintele României a venit cu prima propunere de premier,, când l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, partid care nu a intrat în Parlament la alegeri.

”Am ales o persoană independentă, dar o persoană care are experiența politică necesară pentru a discuta cu partidele din Parlament. Este nevoie de consens și este nevoie de experiență politică. Aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor politice. Eugen Tomac are atât experiența, cât și valorile care îl recomandă pentru poziția de prim-ministru.”, a spus atunci Nicușor Dan.

La acea vreme, Eugen Tomac a început negocierile pentru formarea noului Executiv și obținerea votului de învestitură în Parlament. Însă nu a apucat să ajungă la votul în Parlament, căci Nicușor Dan a făcut o mutare surprinzătoare: a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: liberalul Adrian Veștea.

„Am ales o persoană cu experiență solidă în administrație, care cunoaște problemele concrete ale românilor și are capacitatea de a construi consens. Am încredere că domnul Adrian Veștea va forma un Guvern stabil și eficient.”, a precizat atunci președintele României.

Desemnarea lui Veștea a fost făcută fără consultări cu liderii politici. Ilie Bolojan, președintele PNL, partid din care făcea parte Adrian Veștea, a aflat abia când a anunțat Nicușor Dan. Acest fapt a creat noi tensiuni în interiorul partidului, între „aripa Bolojan” și cea „pro-PSD”.

Conducerea PNL a convocat urgent un Congres Extraordinar pentru 21 iunie. Miza a fost reorganizarea conducerii partidului și alegerea unei noi echipe în jurul lui Ilie Bolojan. Adrian Veștea a decis inițial să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan, apoi s-a retras.

Ilie Bolojan a fost singurul candidat la președinția PNL, fiind reconfirmat cu 1.769 de voturi din 1.842 exprimate.

Pe 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Ar fi avut nevoie de 233 de voturi ”pentru” ca să fi treacă.

După eșecul lui Adrian Veștea, Nicușor Dan a convocat din nou partidele la Cotroceni, pe 23 iunie, pentru găsirea unui premier care să poată strânge majoritatea, iar ulterior au mai existat discuții între președinte și liderii partidelor din fosta coaliție, dar fără să facă vreun progres.

PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este pregătit să preia guvernarea, iar PNL l-a propus pe Siegfried Mureșan. De asemenea, a fost vehiculată și varianta unui „tehnocrat”, iar numele cel mai discutat a fost Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan.

Din cauză că nici Grindeanu, nici Mureșan nu au o majoritate clară în Parlament, a apărut blocajul care a dus la criza politică prelungită.

Însă, de când a picat la vot Guvernul Veștea, în urmă cu mai bine de o lună și jumătate, președintele Nicușor Dan încă nu a făcut o nouă nominalizare. Potrivit surselor politice, abia în septembrie ar putea propune un nou premier, după încheierea procesului politic pentru salvarea fondurilor rămase din PNRR.

În lipsa unui consens pentru formarea unei noi majorități, șeful statului are la dispoziție și opțiunea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, variantă respinsă până acum de Nicușor Dan.

Recent, Ilie Bolojan a spus că ar susţine un guvern tehnocrat, dacă acesta ar „păstra linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele”.

„O formulă în care guvernul care vine are o susţinere parlamentară pe care trebuie să se poată baza cel puţin o perioadă definită de timp, vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele va avea susţinerea PNL chiar dacă se pune problema să fie un guvern cu un profil tehnocrat”, a declarat Ilie Bolojan la RFI România. „Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bune pentru ţara asta şi avem o responsabilitate fiecare dintre noi să căutăm soluţii pentru acest lucru”, a punctat premierul demis.

Ce prevede articolul 89 din Constituție:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

La 100 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, efectele crizei politice au început să fie resimțite în economie, unde lipsa unui Executiv cu puteri depline a întârziat reforme cheie, a complicat accesul la fondurile europene și a menținut presiunea asupra inflației și a costurilor de finanțare ale statului.

Specialiștii avertizează că cele 100 de zile de interimat guvernamental au venit într-un moment sensibil pentru România, când implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și consolidarea fiscală reprezentau condiții esențiale pentru stabilitatea economică.

Cea mai importantă consecință a blocajului politic este întârzierea implementării PNRR, principalul program prin care România poate atrage zeci de miliarde de euro pentru investiții și reforme.

În lipsa unui guvern cu puteri depline, multe dintre reformele asumate în relația cu Comisia Europeană au rămas blocate. Executivul interimar are atribuții limitate și nu poate adopta măsuri majore care presupun asumarea unor angajamente politice și legislative importante.

Printre proiectele afectate se numără reforma pensiilor speciale, reforma guvernanței companiilor de stat și măsurile de consolidare fiscală, toate considerate jaloane esențiale pentru deblocarea unor noi tranșe de finanțare europeană.

Instabilitatea politică a avut efecte și asupra perspectivelor economice generale. În condițiile în care investitorii și piețele financiare au rămas fără un semnal clar privind politica fiscală a României pentru a doua parte a anului, procesul de reducere a inflației a încetinit.

Anticipațiile privind eventuale dezechilibre bugetare și lipsa unor măsuri de consolidare fiscală au alimentat presiunile inflaționiste. Astfel, rata inflației s-a menținut peste nivelul dorit de autorități, în zona de 6,5-7%, departe de țintele care ar fi permis o relaxare mai rapidă a politicii monetare.

În acest context, Banca Națională a României nu a avut spațiu pentru relaxarea politicii monetare. Pe parcursul verii, Consiliul de Administrație al BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe an, preferând o abordare prudentă pentru a proteja stabilitatea cursului de schimb și pentru a evita reaprinderea presiunilor inflaționiste.

Citește și Mugur Isărescu ceartă clasa politică: „Vorbele sunt mai tari decât faptele, atenţie la declaraţii, altfel o păţim. Păruiți-vă într-o cameră singuri”