Experții anticipează noi scumpiri după ce BNR și-a revizuit prognoza. ”Inflația e ca un cancer. Când se instalează în economie, e greu să scapi de ea”

BNR și-a revizuit, joi, prognoza privind inflația la finalul lui 2026, de la 5,5 la 6,1 la sută. Demersul este explicabil în contexul efectelor pe care le au seceta și canicula asupra producției de energie, dar și al presiunilor din acest sector. Ce ar urma să se întâmple cu prețurile? Pronosticurile nu sunt din optimiste, experții anticipând noi creșteri de prețuri.

Analistul economic Adrian Negrescu este de părere că revizuirea prognozei BNR oglindește presiunile exercitate asupra prețurilor de criza carburanților și de eventuale scumpiri ale energiei.

”Inflația e ca un cancer. Când se instalează în economie, e greu să scapi de ea. Așa arată și prognozele BNR, care vin să rescrie tendința inflației, în condițiile în care prețurile carburanților și potențialele creșteri ale prețurilor la energie pun, din păcate, presiune pe toate țintele superoptimiste ale guvernatorului Mugur Isărescu”, consideră Negrescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Același analist spune că rata inflației ar putea urca aproape de 7 la sută, în condițiile în care prețurile carburanților continuă să crească, iar energia electrică s-ar putea scumpi cu peste 15-20 la sută, în scenariile cele mai pesimiste.

Alte articole

Rata inflației coboară la 8,2 la sută. Prețurile alimentelor, în scădere ușoară luna trecută față de cele din iunie

Orașul care domină topul prețurilor la apartamente. Cele mai scumpe cartiere din Cluj, Iași sau Timișoara

”O inflație de aproape 7 la sută este probabil să devină realitate, în condițiile în care motorina și benzina continuă să se scumpească, iar prețurile energiei electrice ar putea înregistra creșteri de peste 15-20%, așa cum arată cele mai pesimiste estimări.

O inflație care să rămână la 6-7 la sută înseamnă încă o lovitură pentru economia românească, deja slăbită după o inflație record la nivel european”, a explicat, pentru adevarul, Adrian Negrescu.

În opinia analistului, prețurile ar trebui lăsate să se regleze prin mecanismele pieței și nu în urma unor intervenții ale statului.

”Ce putem face? Să lăsăm economia să se regleze. Orice intervenție a statului în zona prețurilor ar putea fi un seppuku pentru economia românească și ar genera multiple efecte negative.

Cred că, la fel cum s-a întâmplat în industria alimentară, ar trebui să lăsăm economia să-și caute echilibrul în materie de prețuri și cerere, așa cum arată și datele INS.

În luna iulie, față de luna iunie, prețurile produselor alimentare au scăzut, ceea ce demonstrează că puterea scăzută de cumpărare a românilor i-a determinat pe retaileri să găsească soluții pentru a vinde într-o perioadă extrem de tulbure pentru economia românească”, a argumentat Negrescu.

În același context, analistul economic anticipează că tendința de temperare a inflației, în ciuda, presiunilor actuale, va continua, însă evoluția prețurilor ar putea alterna între perioade de scumpiri și ieftiniri.

”Vestea bună este că tendința de temperare a inflației se va menține și în viitor, chiar dacă vom avea această evoluție în dinți de fierăstrău, cu scumpiri și ieftiniri”, a spus Negrescu, în opinia căruia inflația în 2027 va fi în jur de 4-4,5 la sută.

Citește și Mugur Isărescu avertizează: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare a românilor își continuă declinul

Despre prognoza revizuită de către BNR a vorbit și Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, care consideră că demersul reprezintă o ajustare la condițiile actuale, marcate de secetă, caniculă și probleme în sectorul energetic, dar și de presiunile existente pe piața europeană.

”Creșterea pare mai degrabă o ajustare realistă la contextul actual: secetă, caniculă, probleme în energie și presiuni pe piața europeană. Dacă energia rămâne scumpă, inflația va coborî mai lent, chiar și cu o cerere internă mai slabă”, a explicat Gresoi.

Expertul subliniază totodată că energia are un rol important în evoluția inflației, deoarece modificarea costurilor din acest sector se poate reflecta ulterior în mai multe categorii de bunuri și servicii.

„Componenta de energie este esențială, pentru că nu afectează doar factura finală a consumatorului, ci se transmite în lanț: transport, producție, alimente, servicii și costuri operaționale pentru companii”, a spus el.

Potrivit lui Silviu Gresoi, presiunile asupra inflației provin în această perioadă în principal din costuri, cu energia în prim-plan, iar efectele modificărilor de prețuri se propagă în economie cu întârziere.

”Inflația este alimentată acum mai ales de costuri, în special de energie, iar efectele se transmit cu întârziere în economie.

Prognoza BNR de 6,1 la sută pare prudentă, nu exagerată. O scădere mai rapidă depinde de stabilizarea energiei și de reducerea presiunilor externe”, a spus Gresoi.

BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va fi 6,1 la sută la sfârşitul lui 2026, la 3,4 la sută la finele anului următor şi la 2,8 la sută la sfârşitul trimestrului II din 2028, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din august 2026.

Citește și Mugur Isărescu anunță că România nu este pregătită ca să treacă la euro: ”Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”