Pentru micșorarea deficitului bugetar record la nivelul Uniunii Europene, cabinetul Bolojan s-a apucat, imediat după instalare, să taie în stânga și-n dreapta. N-au scăpat burse, sporuri, indemnizații și totodată s-au operat, la fel de temeinic, creșteri de taxe.
Mai nou, în vizorul Executivului sunt și fondurile alocate pentru sprijinirea participării firmelor de fashion românești la târguri internaționale. Cu banii respectivi, brandurile autohtone erau sprijinite să se promoveze la cele mai importante evenimente internaționale, ceea ce însemna vizibilitate mare, contact direct cu potențiali clienți, comenzi, vânzări și, implicit, bani aduși în economia românească.
Bolojan a dat ordin să fie oprite finanțările, ceea ce ar însemna o lovitură cruntă pentru creatorii români de vestimentație și accesorii. Vorbim despre companii 100 la sută autohtone, care creează și produc articole originale cu potențial considerabil să cucerească piețele externe.
Un exemplu relevant pentru importanța participării la târgurile internaționale vine de acum nou ani, din Emiratele Arabe Unite. ”Datorită prezenței la târgul rochiilor de mireasă de la Abu Dhabi, branduri românești au vândut de peste 50.000 de euro!”, a precizat, pentru romaniatv.net, preşedintele Federaţiei Române de Design Vestimentar şi Accesorii (FRDVA), designerul Clara Rotescu.
Suportul pentru promovarea brandurilor românești la evenimente internaționale de top este asigurat prin Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE), aflată în subordinea guvernului, coordonată de premier și condusă de Daniel Constantin, fost vicepremier și voiajor în politică (PC, ALDE, PPR, PNL).
”Agenţia are ca scop aplicarea politicii guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate”, se arăta în Hotărârea de Guvern nr. 153/2023 privind organizarea şi funcţionarea agenţiei.
Timp de mulți ani, brandurile autohtone de fashion au fost sprijinite de stat să se promoveze la Fashion Week-urile de top la nivel mondial, iar ”algoritmul” gestionat de ARICA este unul relativ simplu. În perspectiva unui mare eveniment din străinătate, brandurile interesate să participe se înscriu la agenție. Apoi, ARICA plasează pe platforma electronică de licitații publice (SEAP) un anunț în urma căruia este ales un organizator care să se ocupe de participare, pentru un comision de 8-10 la sută din bugetul alocat.
”Pentru un brand de fashion, suportul financiar vizează strict promovarea. Restul cheltuielilor, cum ar fi cele de cazare și transport al persoanelor, sunt suportate de noi”, spune tot Clara Rotescu.
Acest mecanism este denumit Programul de Promovare a Exportului (PPE), în care firmele de design vestimentar au reușit să intre abia în 2018.
”Ce trebuie înțeles și se pare că la nivel de conducere ARICE, nu se poate percepe, firmele din industria de Design Vestimentar si Accesorii, NU EXPORTĂ HÂRTII SAU SCHIȚE, exportă produse vestimentare fabricate în România de designer autohtoni și cu valoare adăugata ridicată. Aceasta ramură a industriei textile, industria de design vestimentar, a început să prinda contur în România începând cu anul 2008, iar accesul firmelor noastre la târguri a fost foarte mult blocat, motiv pentru care am hotărât să ne unim în asociații și mai târziu în FRDVA. Astfel am reușit pas cu pas să ne facem loc în Programul de Promovare a Exportului (PPE) și abia in 2018 am primit un loc, fără drept de vot, în Consiliul de Export (CE)”, se arată într-o adresă trimisă de federație chiar lui Ilie Bolojan, în octombrie 2025.
Preşedintele FRDVA spune că guvernul Bolojan este singurul la care designerii nu au reușit cu niciun chip să intre în audiență pentru a explica, față în față, importanța promovării la marile evenimente globale.
În schimb, cum reclamau chiar ei, designerii și organizatorii participării la târgurile de fashion s-au lovit aproape constant de blocaje cum ar fi acela al decontării sumelor cheltuite, de la bugetul de stat, cu întârzieri de până la doi ani!
Cei de la FRDVA i-au mai transmis lui Bolojan că România, datorită PPE, ”poate să se mândrească cu câteva brand-uri care au reușit să își facă loc printe nume de renume din industria internațională a modei, (…) ale căror produse se pot găsi în cele mai importante magazine multibrand”.
” Ei sunt cei care, prin creativitate și seriozitate, au făcut ca designul românesc să fie apreciat în toate țările din lume, și doar în România sunt considerați ‘mafioții exportului românesc’ ”, se arăta în aceeași adresă trimisă premierului.
Ecoul la Ilie Bolojan este unul cât se poate de trist și vine acum. STOP finanțărilor! Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, prim-ministrul ar fi dispus oprirea suportului financiar pentru promovarea brandurilor autohtone de design vestimentar.
Întrebați de reprezentanții desginerilor despre motivele opririi finanțărilor, un șef din ARICE ar fi replicat: ”Pe Bolojan nu-l interesează designerii!”, spun surse în temă cu discuția.
Respectivului i s-a spus apoi că demersul ar fi ilegal, iar reacția a fost de-a dreptul halucinantă: ”S-au anulat alegerile și n-o să se poată asta?”.
În același context, șeful cancelariei premierului, Mihai Jurca, a început deja să caute soluții pentru a opri legal participările la evenimente pentru care s-au semnat deja contracte. ”Săptămâna viitoare, așteaptă un răspuns în acest sens de la Curtea de Conturi”, au declarat sursele citate.
Designerii sunt realmente distruși de măsura lui Bolojan, în condițiile în care sunt pe picior de plecare la evenimentele de top din perioada imediat următoare, care sunt programate la New York (din 3 septembrie) și Tokio (8 septembrie).
Șanse mari, din păcate, să se aleagă praful de participare și, implicit, de planurilor unor vânzări consistente către clienții ce ar avea ocazia să descopere creațiile desginerilor români.
Iar pe agendă s-ar afla, teoretic, și Milano Fashion Week (22-28 septembrie 2026), cu un buget de 1,63 milioane de lei.
”31 de firme românești ar urma să expună în nouă locatii în cadrul acestui eveniment de top. Târgul a fost postat pe SEAP acum o lună și are dată de depunere a ofertelor luni 17 august”, precizează Mihai Lupu, manager general la Fashion Institute of Technology (FIT).
Diferența dintre România și Europa de Vest la acest capitol este uriașă nu doar din perspectiva bugetelor, ci și a densității sprijinului pe sector. Astfel, într-o țară din Vest, între 500 și 1.200 de companii de fashion primesc anual sprijin pentru internaționalizare, în timp ce numărul similar din România este unul până la zece ori mai mic!
Potrivit legii, statul trebuie să aloce fonduri pentru promovarea exportului in valoare de 0,1 la sută din cifra de export a României din anul precedent. Astfel, în 2026, ar fi trebuit alocați 96,6 milioane de euro, însă, în cele din urmă, bugetul alocat programului de export a fost de doar 13 miloane de euro, bani care acoperă, teoretic, doar jumătate din bugetul necesar pentru participarea firmelor românești la tîrguri și expoziții.
Câți din acești bani sunt pentru participarea designerilor? ”La New York Fashion Week, 884.000 de lei, 10 firme, pe un spațiu total de 110 metri pătrați. Iar la Paris Fashion Week, 2,75 milioane de lei, 38 de firme, 721 de metri pătrați, 14.000 de euro per firmă. Suma totală pentru un eveniment nu se împarte la numărul de firme. În ea intră inclusiv comisionul organizatorului, deci din start minus la sută și minus transport mostre, cheluieli de deplasare si cazare, diurna celor doi reprezentanți ARICE care vin in control”, spune Ligia Stan (Asociatia Romanian Contemporary Jewelry/Asociația Română de Bijuterie Contemporană).
Teoretic, în 2026, schema românească de sprijin pentru participarea la târguri și expoziții internaționale are o valoare totală de 150 milioane lei, pentru circa 1.000 de beneficiari. Schema este valabilă până la 31 decembrie 2027. Practic însă, dacă Ilie Bolojan se va ține de planul ”STOP!”, totul se va nărui.
Asta în timp ce Italia, de pildă, a alocat anul trecut peste 90 milioane euro numai pentru sprijinirea participării companiilor italiene la târguri în străinătate, prin mecanismul național de promovare a exporturilor. Rezultatul? Peste 6.560 de companii italiene au participat prin 245 de pavilioane naționale.