A început sezonul ambroziei. Potrivit estimărilor făcute de specialiști, aproape 2,5 milioane de români sunt sensibilizați la polenul de ambrozie, iar aproximativ 500.000 au deja simptome alergice.
Pe lângă ambrozie, alergiile pot fi provocate de polenul mai multor plante și copaci, dar și de insecte sau praf. În această perioadă, medicii recomandă atenție la simptome și, mai ales, un diagnostic corect.
Strănutul repetat, nasul care curge, senzația de mâncărime la nivelul ochilor, lăcrimarea și tusea sunt principalele simptome care te-ar putea trimite la alergolog. Acestea pot apărea la doar câteva minute sau în câteva ore după expunerea la polen.
Spre deosebire de o răceală, alergia apare, de regulă, fără febră și fără dureri musculare. Simptomele pot persista săptămâni întregi, atât timp cât alergenul rămâne prezent în aer.
”O persoană alergică poate avea simptome chiar dacă nu are ambrozie în propria curte. Polenul poate veni de la distanță, mai ales în zilele uscate, calde și cu vânt. În România, sezonul de polenizare se întinde de obicei din vară până spre toamnă, cu un vârf frecvent în august și septembrie.
La o persoană deja sensibilizată, reacția poate apărea repede: în minute sau în decurs de câteva ore după expunere. Pacientul iese afară, respiră aer încărcat cu polen și începe să strănute, să îi curgă nasul, să îl mănânce ochii sau să tușească. Pentru pacient, această reacție nu este „închipuită” și nu este un moft. Este o reacție imunologică reală, care poate deveni foarte supărătoare și, la unii pacienți, poate agrava astmul” spun specialiștii de la Asociația Română de Educație în Alergii, potrivit stirileprotv.ro.
În România, sezonul ambroziei se întinde, de regulă, din vară până spre toamnă, cu un vârf al concentrației de polen în august și septembrie.
Ce este ambrozia
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cunoscută și drept „iarba pârloagelor”, este o plantă invazivă și extrem de adaptabilă. Crește frecvent pe terenuri abandonate sau neîngrijite, pe marginea drumurilor și a căilor ferate și în zonele periurbane. În România, există și o lege care obligă proprietarii de terenuri să le curețe de ambrozie până la finalul lunii iunie cel târziu.
Pericolul este reprezentat de polenul produs în cantități mari. Particulele sunt foarte mici și pot fi transportate de vânt pe distanțe de zeci de kilometri. Astfel, o persoană alergică poate avea simptome chiar dacă ambrozia nu se află în apropierea locuinței.
În cazurile severe, alergiile pot agrava astmul și pot provoca reacții grave, inclusiv șoc anafilactic, care reprezintă o urgență medicală. Medicii recomandă ca persoanele care au simptome recurente să meargă la un consult alergologic. Diagnosticul poate fi stabilit prin teste cutanate prick sau prin analize de sânge care identifică IgE specifice.
În anumite situații, medicul poate recomanda și teste de diagnostic molecular, inclusiv pentru Amb a 1, unul dintre principalii alergeni ai ambroziei.
”Din păcate, atunci când vorbim de polenuri, prevenția nu este o opțiune ușoară și confortabilă. Cu toții ne dorim să ne bucurăm de sezonul cald și nu să stăm baricadați în casă. Există câteva măsuri care reduc într-o oarecare măsură contactul cu polenurile: purificatoare de aer, aerisire imediat după ploaie, măști de protecție special concepute pentru a filtra polenurile.
Aceste măsuri se asociază tratamentului simptomatic cu antialergice, spray-uri nazale cu corticosteroizi, spray-uri inhalatoare. Terapia cu cea mai mare eficacitate la momentul actual și după care observăm rezultate spectaculoase (reducerea dozelor de tratament simptomatic sau chiar renunțarea la anumite elemente ale lui, plus creșterea calității vieții) este imunoterapia alergen specifică. Folosind extract din polenul de ambrozie cu administrare zilnică pentru anumite perioade, încercăm să împrietenim sistemul imunitar cu această buruiană” spune dr. alergolog Diana Vlad.
Cum reducem expunerea la polen
Evitarea completă a polenului este dificilă, dar expunerea poate fi redusă. Specialiștii recomandă, printre altele, folosirea purificatoarelor de aer, aerisirea locuinței după ploaie și utilizarea unor măști care filtrează particulele de polen.
Aceste măsuri pot fi asociate cu tratamente simptomatice, precum antihistaminice, spray-uri nazale cu corticosteroizi sau tratamente inhalatorii, în funcție de manifestările pacientului și de recomandarea medicului.
O altă variantă este imunoterapia alergen-specifică, tratament care urmărește să reducă în timp reacția organismului la alergen și care poate diminua necesarul de medicamente și simptomele.