Decizie fără precedent la CCR după scandalul legat de întâlnirea dintre șefa Curții, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan

Șefa CCR nu va mai judeca legea ANI. Simina Tănăsescu nu va mai face concluziile legate de acest dosar, aceste atribuții vor fi preluate de un alt judecător după scandalul intalnirii cu premierul demis Ilie Bolojan, anunță România TV. Dosarul a fost preluat de Csaba Asztalos, potrivit surselor G4Media.

Decizia vine după ce PSD, AUR și Lia Savonea au pus presiune publică pe Simina Tănăsescu să demisioneze din funcția de președinte al Curții Constituționale.

Ședința CCR a început la ora 11.00 și a fost oprită după o oră și jumătate, urmând să se reia după-amiază.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește: Bolojan oferă explicații după întâlnirea cu șefa CCR, Simina Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Alte articole

CCR, noi clarificări despre întâlnirea președintei Curții cu premierul Bolojan. Ce ar fi discutat cei doi

CCR decide astăzi soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan și USR-PNL, și a Legii biodiversităţii, contestată de AUR și care reprezintă un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să ia o decizie, luni, în cazul sesizării privind Legea biodiversităţii, după ce proiectul a fost contestat de AUR. Miza este una importantă atât pentru politica de mediu, cât şi pentru fondurile europene. Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat decizia pentru 17 august.

Curtea Constituțională a României este așteptată să decidă luni și asupra contestațiilor formulate împotriva noii Legi a integrității. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu prevederea care extinde obligația privind declarațiile de avere inclusiv asupra partenerilor de viață ai demnitarilor. Șeful statului critică formularea referitoare la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, argumentând că legea nu oferă repere suficient de clare pentru a stabili când o relație intră sub incidența acestei obligații.

“Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, argumentează președintele.