Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să ia o decizie, luni, în cazul sesizării privind Legea biodiversităţii, după ce proiectul a fost contestat de AUR. Miza este una importantă atât pentru politica de mediu, cât şi pentru fondurile europene. Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii 2026-2030 reprezintă un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 972 de milioane de euro. La termenul de miercuri, 12 august, judecătorii CCR au amânat decizia pentru 17 august.
Legea biodiversităţii a ajuns la Curtea Constituţională după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a sesizat CCR la scurt timp după finalizarea parcursului parlamentar. În Camera Deputaţilor, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” şi 79 „împotrivă”, iar în Senat forma finală a trecut cu 79 de voturi favorabile şi 27 „împotrivă”. Senatorii AUR au votat împotriva documentului.
Actul aprobă Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversităţii pentru perioada 2026-2030. Printre direcţiile urmărite, se află conservarea şi restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor ameninţate, utilizarea durabilă a biodiversităţii şi consolidarea capacităţii instituţiilor care gestionează aceste politici.
În forma adoptată de Parlament, strategia include şi obiective privind consolidarea şi extinderea reţelei naţionale de arii protejate, în linie cu ţintele europene şi globale de 30% pentru ariile protejate şi 10% pentru protecţia strictă.
Documentul are o importanţă suplimentară deoarece reprezintă jalonul 31 din PNRR. Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.
Curtea Constituțională a României este așteptată să decidă luni și asupra contestațiilor formulate împotriva noii Legi a integrității. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu prevederea care extinde obligația privind declarațiile de avere inclusiv asupra partenerilor de viață ai demnitarilor. Șeful statului critică formularea referitoare la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, argumentând că legea nu oferă repere suficient de clare pentru a stabili când o relație intră sub incidența acestei obligații.
“Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, argumentează președintele.
Partenera lui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, își făcuse publice declarațiile de avere și de interese înainte ca noua lege să treacă de Parlament.