Moștenirea după moartea tatălui: ce drepturi au copiii din prima căsătorie și soția supraviețuitoare

Moartea unui părinte aduce în familie nu doar durere, ci, adesea, conflicte legate de împărțirea averii. Situația devine și mai complicată atunci când persoana decedată lasă în urmă o soție din a doua căsătorie și copii dintr-o relație anterioară.

Din fericire, legea care face referire la moștenirea după moartea tatălui este clară, iar copiii, indiferent din câte căsnicii ar proveni, sunt moştenitori rezervatari şi nu pot fi în nicio situaţie dezmoşteniţi.

Copiii din prima căsătorie au aceleași drepturi ca şi copiii din următoarele căsătorii

Legea nu face diferență între copiii proveniți din căsătorii diferite, atât timp cât filiația este stabilită legal. Copiii din prima căsătorie sunt descendenții persoanei decedate și fac parte din prima clasă de moștenitori legali. Ei au aceleași drepturi succesorale ca orice alți copii ai defunctului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si Testament în România 2026. Cât costă, cum se redactează

Alte articole

Se suspendă taxa pe succesiune. Cine sunt românii care nu vor mai plăti impozitul pe proprietățile moștenite

Testament 2026. Cum se redactează, cum funcționează și cum pot moștenitorii să intre în posesia averii

Prin urmare, un copil nu primește o cotă mai mică doar pentru că tatăl său s-a recăsătorit. De asemenea, soția din a doua căsătorie nu poate exclude copiii de la moștenire doar pentru că era căsătorită cu tatăl lor la momentul decesului.

În lipsa unui testament, copiii împart între ei partea din moștenire care le revine potrivit legii. Dacă sunt doi copii, cota lor se împarte în mod egal. Dacă sunt trei, fiecare va primi o treime din partea destinată descendenților.

La rândul ei, soția supraviețuitoare are drepturi succesorale dacă mariajul era valabil la data decesului. Nu contează dacă respectiva căsătorie a durat câteva luni sau câteva decenii.

Ce se întâmplă în situaţia în care  soții erau despărțiți

Un alt aspect important este existența divorțului. Pentru ca soțul sau soția rămasă în viață să aibă calitatea de moștenitor, căsătoria trebuie să fie valabilă la data deschiderii succesiunii.

Simplul fapt că soții locuiau separat sau erau despărțiți în fapt nu înseamnă automat pierderea drepturilor succesorale. Dacă divorțul nu fusese pronunțat definitiv, soția poate avea în continuare calitatea de soț supraviețuitor.

Citeste si Se suspendă taxa pe succesiune. Cine sunt românii care nu vor mai plăti impozitul pe proprietățile moștenite

Soția nu îi poate exclude pe copii de la moștenire şi nici copiii nu o pot exclude pe ea. Atunci când defunctul are descendenți, soțul supraviețuitor vine la moștenire împreună cu aceștia.

Cum se împarte moștenirea între soție și copii

Atunci când soțul supraviețuitor moștenește împreună cu descendenții persoanei decedate, cota legală a soției este de un sfert din masa succesorală. Copiii primesc împreună celelalte trei sferturi, care se împart în mod egal între ei.

De exemplu, dacă un bărbat moare și lasă în urmă o soție și doi copii din prima căsătorie, iar masa succesorală este de 400.000 de lei, soția va primi 100.000 de lei.

Cei doi copii vor împărți restul de 300.000 de lei, astfel încât fiecare va primi 150.000 de lei.

Situația se schimbă în funcție de numărul copiilor. Dacă există un singur copil, acesta va primi trei sferturi din masa succesorală, iar soția un sfert. Dacă sunt trei copii, fiecare va primi câte un sfert, aceeași cotă cu soția.