Reacţii dure după ce Ilie Bolojan s-a supărat că românii consumă prea multe medicamente scumpe. Premierul vrea să consumăm mai mult muşeţel şi mai puţine tratamente inovatoare

Anunţul lui Ilie Bolojan despre bursele orfanilor nu a fost singurul cu impact dur în societate. Declarațiile premierului demis Ilie Bolojan despre supraconsumul de medicamente provoacă reacții extrem de dure din partea pacienţilor şi a ONG-urile din Sănătate. Au mai existat înalţi oficiali din România care erau supăraţi pe cheltuielile mari din Sănătate, dar, când aveau o problemă, se tratau la clinicle supradotate din străinătate.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat luni că în sistemul sanitar românesc există un „supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate”, susținând că tratamentele inovative sunt utilizate excesiv în locul celor generice mai ieftine. Asociațiile de pacienți atrag însă atenția că aceste afirmații riscă să distorsioneze realitatea accesului la tratament în România.

Bolojan parcă ar vrea să folosim numai ceai de muşeţel şi coada şoricelului: Prea multe tratamente inovative, prea puțină prevenție

În conferința de presă susținută la Guvern alături de ministrul Sănătății și de președintele CNAS, premierul Ilie Bolojan a identificat cheltuielile cu medicamentele inovative drept un factor major în dezechilibrele financiare din sistemul sanitar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative, mult mai mare decât ar fi normal, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice sunt rezolvate cu cele inovative, de două, de trei ori mai scumpe. Trebuie să facem schimbarea acolo unde există echivalente generice”, a declarat Bolojan.

Alte articole

Siegfried Mureșan îi ține isonul șefului Ilie Bolojan: ”PSD nu trebuie să revină la guvernare. Ar fi ca atunci când faci curățenie în casă și apoi intră cineva cu pantofii plini de noroi”

Ilie Bolojan îl critică dur pe Bogdan Ivan după ce acesta a susținut că România riscă să intre în blackout: „O atitudine iresponsabilă”. Reacția fostului ministru al Energiei: „Acuzații mincinoase și agresive. Nu este o exagerare, nu este alarmism, este realitate”

EXCLUSIV Mesajul unui elev orfan, cu media aproape 10, pentru Bolojan, după scandalul burselor: „Vreau să ne dea banii aceştia, că sunt banii noştri şi ne ajută foarte mult”

Premierul a subliniat și faptul că prevenția este „slabă”, iar pacienții ajung în spitale în stadii avansate ale bolii, ceea ce determină costuri mai mari și eficiență scăzută.

Radu Gănescu: „Pacientul român nu are nici opțiunea ieftină, nici pe cea nouă”

Președintele COPAC, Radu Gănescu, a salutat deschiderea Guvernului pentru dialog, dar a criticat ferm anumite afirmații din discursul premierului. „Declarația despre ‘supraconsumul de medicamente inovative’ nu reflectă realitatea. Suntem departe de un supraconsum, în condițiile în care lista de compensate se actualizează cu mare întârziere, iar accesul la tratamente moderne este limitat”, a declarat Gănescu.

„Din păcate, declaraţia lui Ilie Bolojan nu are nicio legătură cu realitatea, amestecăm mere cu pere. Vorbim de molecule inovative fără de care pacienţii pot ajunge la deces. Putem, vorbim de medicamente oncologie, de pacienţii cu boli rare, un medicament generic apare la 10-15 ani după medicamentele inovative. Nimeni nu îşi perminte să aştepte atât!”,  a declarat președintele COPAC, Radu Gănescu, în exclusivitate la România TV.

Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o dublă problemă: medicamentele generice dispar, iar cele inovative nu sunt rambursate în timp util. Datele prezentate de COPAC indică:

• Peste 3.000 de medicamente generice retrase de pe piață în ultimii ani;
  Doar 1 din 5 medicamente inovative aprobate între 2020–2023 este rambursat în România;
  Termenul mediu de rambursare: 828 de zile, dublu față de alte țări UE;
  Doar 163 din cele 402 medicamente inovative aprobate de EMA în ultimul deceniu sunt disponibile în România.

„Aceasta nu este alegerea pacientului, ci rezultatul unei politici care, ani la rând, a tratat sănătatea ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție”, a subliniat liderul COPAC.

O altă declarație contestată de COPAC este legată de bugetul sănătății. Premierul a menționat că „bugetul sănătății prin CNAS a ajuns la 16% din veniturile curente ale statului”. Radu Gănescu și-a exprimat speranța că procesul de reformă anunțat va continua într-un cadru de consultare reală cu pacienții, medicii și societatea civilă. În opinia sa, reformele reale trebuie să țină cont de complexitatea accesului la tratament, nu doar de raționalizarea costurilor. „Avem nevoie de o reformă care să răspundă nevoilor pacientului român, nu doar constrângerilor bugetare”, a conchis președintele COPAC.

Alexandru Rogobete: Domnule Bolojan, sănătatea nu este supermarket, iar medicamentele nu se prescriu la ofertă! / Media europeană arată că fiecare euro investit în terapii noi generează un beneficiu estimat de 5,67 euro

Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete îi transmite, joi seară, un mesaj premierului interimar Ilie Bolojan, avertizându-l că două medicamente care tratează aceeaşi boală nu sunt automat interschimbabile. ”Domnule Bolojan, sănătatea nu este supermarket, iar medicamentele nu se prescriu la ofertă”, afirmă Rogobete, arătând că cifrele europene arată că fiecare euro investit în terapii noi generează un beneficiu estimat de 5,67 euro.

”Premierul demis ne-a explicat că, în locul unui medicament inovativ, putem cumpăra «un medicament şi jumătate sau două medicamente generice». Asta este «reforma» povestitorilor şi a ipocriţilor politici: taie astăzi tratamentul bolnavilor şi ne explică mâine cât au economisit”, a scris, joi, pe Facebook, fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

Acesta a transmis un mesaj premierului interimar: ”Domnule Bolojan, sănătatea nu este supermarket, iar medicamentele nu se prescriu la ofertă!”.

”Pe scurt: două medicamente care tratează aceeaşi boală nu sunt automat interschimbabile; tratamentul îl stabileşte medicul, pe baza dovezilor ştiinţifice, nu premierul demis, la televizor”, a adăugat Rogobete.

Potrivit acestuia, această gândire ”este păguboasă”:

• România: 478 de milioane de euro investiţi – 3,82 miliarde de euro beneficiu economic şi social;
  Germania: 2,76 miliarde investite – 12 miliarde beneficiu;
  Franţa: 1,35 miliarde investite – 7,09 miliarde beneficiu;
  Spania: 1,25 miliarde investite – 4,61 miliarde beneficiu;
  media europeană: fiecare euro investit în terapii noi generează un beneficiu estimat de 5,67 euro.

”Când blochezi un medicament inovativ, poţi bloca ultima şansă a unui om care nu mai are alternativă terapeutică. Îl condamni să aştepte. Dar boala nu aşteaptă şedinţe, aprobări, economii şi poveşti despre deficit”, a adăugat Rogobete.

Acesta reaminteţe că, în cele zece luni ale mandatului său, a actualizat de două ori lista medicamentelor compensate:

• 74 de medicamente/DCI noi;
  29 de extinderi de indicaţii;
  în total 103 decizii de acces terapeutic.

Rogobete afirmă că tratamentul potrivit, administrat la timp, salvează vieţi şi reduce costurile pe termen lung.

Premierul interimar, Ilie Bolojan, a afirmat, miercuri seară, că, „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.

Declaraţia a fost criticată şi de către asociaţii ale pacienţilor care au arătat că nu doar costul unui medicalemt este problema în România, ci şi discontinuităţile de aprovizionare cu medicamente şi retragerile de pe piaţă.

”Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, avertizează asociaţiile, adăugând că un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind.

 Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, scrisoare deschisă către premierul Ilie Bolojan

Domnule Prim Ministru Ilie Bolojan,

Declarația dumneavoastră legată de nevoia de a controla cheltuielile cu medicamentele pornește de la o preocupare legitimă: niciun sistem de sănătate nu poate funcționa fără reguli transparente, evaluare riguroasă și responsabilitate în folosirea banilor publici. Este normal ca statul să compare costuri, să elimine risipa și să susțină utilizarea medicamentelor generice atunci când acestea sunt disponibile, indicate și pot asigura continuitatea tratamentului.

Dar tocmai pentru că vorbim despre viața și sănătatea oamenilor, această discuție nu poate fi redusă la formula ‘un medicament scump face cam același lucru ca un medicament generic’. Uneori, un generic reprezintă o alternativă corectă și benefică. Alteori, o asemenea comparație este pur și simplu imposibilă. Iar atunci când devine politică publică fără analiză clinică, economică și de disponibilitate, ea poate produce consecințe grave pentru pacienți.

Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenței la tratament și asupra echității accesului. O analiză recentă bazată pe date naționale pentru perioada 2017-2024 arată că episoadele de penurie au precedat, în medie, retragerile permanente cu aproximativ doi ani; studiul identifică, de asemenea, o fragilitate a pieței care afectează inclusiv produsele generice și biosimilare.

Salvaţi Copiii cere menținerea burselor sociale tot anul: „Sărăcia nu intră în vacanţă”

Așadar, întrebarea nu este doar ‘cât costă un medicament?’, ci și ‘va exista el în farmacie și în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?’. Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piață, dacă pacientul trebuie să alerge între farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără opțiuni, economia aparentă din buget se poate transforma în complicații, internări, pierderi de șansă și costuri mai mari pentru întregul sistem.

Mai mult, nu toate medicamentele inovatoare au un generic sau un biosimilar disponibil. Un generic poate apărea numai după expirarea perioadelor de protecție aferente medicamentului de referință, și nici atunci în toate cazurile, decizia de investiție în crearea și lansarea pe o anumita piață a unui generic depinzând de o multitudine de factori, printre care și existența compensată pe acea piață a medicamentului inovator. În anumite indicații, terapia inovatoare nu are încă un echivalent generic sau biosimilar; în altele, nu există o alternativă terapeutică echivalentă pentru anumite patologii. De aceea, înainte ca un medicament să fie prezentat drept ‘foarte scump, dar înlocuibil’, trebuie demonstrat transparent că există o alternativă disponibilă, adecvată clinic, autorizată pentru aceeași indicație și accesibilă fără întreruperi.

Orice decizie privind accesul la medicamente trebuie să ia în considerare situația pacienților pentru care nu există alternative terapeutice echivalente (bolile rare). În cazul acestora, restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament, motiv pentru care interesul pacientului și dreptul său la îngrijire medicală adecvată trebuie să rămână prioritare

Această precauție este cu atât mai necesară într-o țară în care accesul la tratamente inovatoare rămâne întârziat. O analiză a proceselor de rambursare din România a arătat că timpul mediu dintre decizia de evaluare a tehnologiei medicale și rambursare a crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile de zile în 2024-2025. Numărul indicațiilor care așteptau rambursarea a crescut de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026. Nu putem cere pacienților să accepte că tratamentele inovatoare sunt ‘prea scumpe’ fără a analiza ce pierdem când întârziem accesul la ele și fără a verifica dacă alternativa invocată există în realitate.

În România, problema nu este doar costul medicamentelor, ci și timpul pierdut până când ele ajung efectiv la pacienți: pentru terapiile aprobate de EMA între 2021 și 2024, perioada medie până la compensare a fost de 1.110 zile, față de media europeană de 597 de zile, iar la începutul anului mai puțin de unul din cinci medicamente era compensat și niciun medicament autorizat în 2023 sau 2024 nu intrase încă la compensare; în plus, chiar și după decizia HTA, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020-2023 la 447 de zile în 2024-2025, potrivit analizei ARPIM.

România se află deja printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile. Nu este nevoie să ne disputăm o poziție exactă într-un clasament pentru a înțelege gravitatea situației. Pentru pacienți și familiile lor, fiecare deces care putea fi evitat prin prevenție, diagnostic la timp sau acces la îngrijire eficientă este o tragedie și un eșec de sistem. În acest context, orice politică de control al costurilor trebuie să răspundă nu doar la întrebarea ‘cât economisim astăzi?’, ci și la întrebarea ‘ce tratament garantăm mâine și cu ce consecințe dacă el nu mai este disponibil?’.

Nu cerem ca orice medicament nou sau costisitor să fie rambursat necondiționat. Cerem ca decizia să fie corectă, explicată și bazată pe dovezi, iar legislatia existenta sa fie respectata. Cerem ca un pacient să nu fie trimis de la un tratament indisponibil la altul, doar pentru că acesta apare mai ieftin într-un tabel. Cerem ca medicamentele generice să fie sprijinite ca pilon al accesului, prin condiții care le fac viabile și disponibile, nu transformate într-un pretext pentru a ignora riscul discontinuităților. Și cerem ca acolo unde nu există o alternativă terapeutică echivalentă, acest lucru să fie recunoscut onest.

Sustenabilitatea nu poate însemna ca un pacient să se întrebe, lună de lună, dacă își va găsi tratamentul sau dacă va fi nevoit să o ia de la capăt cu o altă opțiune. Înseamnă să folosim cu grijă fiecare ban public, dar și să protejăm continuitatea tratamentului, să păstrăm producția și distribuția de medicamente viabile și să alegem soluțiile pe baza valorii lor clinice reale. Înseamnă, mai presus de orice, să nu transferăm costul unei economii bugetare asupra oamenilor care trăiesc cu boala, asupra familiilor lor și asupra șansei lor de a se vindeca.

Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie, dar lasă pacienții fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil și mai puțin uman. Adevărata eficiență este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el.

Semnatari
Alina Comănescu, Președinte
Asociația Sănătate pentru Comunitate
Rozalina Lăpadatu, Președinte
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune
Radu Gănescu, Președinte
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)
Marinela Debu, Președinte
APAH-RO
Eduard Andrei Pletea, Președinte
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative
Rodica Molnar, Președinte
ASCOTID
Dorica Dan, Președinte
Alianța Națională pentru Boli Rare din România
Otilia Stanga, Președinte
Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare