Gruparea Bolojan – USR dă România pe mâna străinilor. Contextul este unul tot mai favorabil lui Ilie Bolojan care, în urma deciziei CCR, va profita de plecarea lui Dominic Fritz de la Primăria Timișoarei pentru a pune mâna pe USR. Cu timpul, chiar dacă acum Comitetul Politic al USR l-a reconfirmat în unanimitate în funcția de președinte, Dominic Fritz va pleca, probabil, și de la șefia USR. După model Lasconi, că așa-i în tenis. Totuși, Dominic Fritz nu va pleca niciodată din România deoarece, spune fostul premier Victor Ponta, el a venit la noi cu un ordin de misiune.
Fritz e trimis din afară ca și ceilalți useriști ca să jefuiască România, să distrugă instituțiile de aici, sa oprească România dintr-o dezvoltare normală și ei nu au voie să plece. Ei nu sunt de capul lor aici în România. Miruta a dat miliardele firmelor germane, Oana Gheorghiu trebuie să dea firmele din energie străinilor, Fritz are și el sarcinile lui, oamenii sunt cu sarcini aici, de aia am zis, sunt niște virusi in sensul de software, sunt trimiși în România cu niște sarcini foarte clare care sunt împotriva intereselor României. Chiar si jelania asta de acum e exact propaganda comunista și înainte nazista. Ei explică că negrul e alb si albul e negru. Domle, stați să ne înțelegem, victimă sunt eu ca am fost scos din funcția de prim ministru si Justiția m-a achitat.Victimă nu e Fritz care si azi când vorbim e tot in functie deși Justiția din România l-a condamnat. Victima nu e cel condamnat, victima e cel nevinovat, declarat nevinovat de justitie”, soune Victor Ponta într-un interviu la România TV.

Un pion important al grupării Bolojan – USR este Radu Miruță care acum călărește două ministere cheie, Apărarea și Transporturile, deși chiar și unul singur ar fi o pălărie prea mare pentru el. Ca ministru al Economiei și, mai apoi, ca ministru al Apărării, Miruță a avut de executat ordinul ca miliardele din programul SAFE să ajungă musai și fără nicio licitație la firmele germane de armament. S-au crucit și nemții de la Rheinmetall și au deschis șampania când au văzut că au primit cel mai gras contract din istoria lor, de 6,8 miliarde de euro dintr-un total de 8 miliarde destinate înzestrării armatei române. Înainte de asta, Bolojan și Miruță s-au deplasat amândoi în Germania pentru a pune la cale afacerea.
”A fost Ilie Bolojan desemnat special pentru a ”rezolva” scandalosul program SAFE care îndatorează România în beneficiul unor giganți europeni?” se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, de la Inpolitics.

”Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea. Patru săptămâni din noiembrie 2025 explică tot ce refuză Guvernul să explice de două luni”, scrie și Floriana Jucan într-o anchetă Q Magazine. ”3 noiembrie: premierul Ilie Bolojan și Armin Papperger, CEO Rheinmetall, participă împreună la semnarea primului parteneriat. 6 noiembrie: proiectul ordonanței SAFE este înregistrat. 12 noiembrie: Guvernul anunță public „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall. 17 noiembrie: CSAT avizează proiectul ordonanței. 20 noiembrie 2025 – OUG 62 este adoptată și stabilește că de programul SAFE se ocupă cancelaria lui Bolojan nu Ministerul Apărării. 24 noiembrie: CSAT aprobă planul de 16,68 miliarde de euro, împrumutați de statul român prin Comisia Europeană, pe o perioadă de 45 de ani. 28 noiembrie: cererea pleacă la Bruxelles. ”De ce nu anchetează nimeni atribuirile din Programul SAFE? Argumente pentru DNA, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Parchetul European.” se întreabă jurnalista.
Mare parte din contractele SAFE au fost intermediate de către Coldea ( nemțești și franțuzești ) Coldea va continua să încerce să domine România și să o vândă ” in integrum” așa cum l-a învățat Soroșista lui.. Monica Macovei ! dezvăluia, pe Facebook, și fostul deputat Sebastian Ghiță.

Că Radu Miruță, acest Dorel din fruntea Armatei și Transporturilor, nu iese din cuvântul lui Ilie Bolojan o dovedește și faptul că, pe 5 mai 2026, în ziua în care a căzut Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, el a semnat un ordin de ministru al Transporturilor prin care a transferat cinci proiecte de autostrăzi și drumuri expres de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR, condusă de PNL-istul Cristian Pistol, omul lui Hubert Thuma de la Ilfov, la o instituție nou creată intitulată Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), cu numai 75 de angajați, dar controlată de USR. Curtea de Apel București a suspendat Ordinul de Ministru emis de USR-istul Radu Miruță. Recent judecătorii de la CAB au emis și motivarea sentinței care arată că am asistat la un abuz în serviciu pentru care DNA ar trebui să se autosesizeze.
Pozând în ”salvatoarea țărișoarei”, Oana Gheorghiu este un alt pion important al grupării Bolojan – USR ce are ca obiectiv principal înstrăinarea companiilor profitabile. Dotată cu un aparat de lucru de invidiat și o liotă de consilieri, vicepremierul, Oana Gheorghiu, a muncit pe brânci la un raport cu companiile de stat care ar trebui scoase la mezat pentru că produc pierderi. Numai că minciuna are picioarele scurte, iar hoția nu departe ajunge. Cu o capitalizare de peste 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, Hidroelectrica, evaluată de Bursa de Valori Bucureșri la 65,85 miliarde lei, la care statul deține un pachet de 80% din acțiuni, a devenit oficial perla coroanei economiei românești și o adevărată mașinărie de făcut bani. Abia acum, privind această cifră uriașă, putem înțelege cu adevărat graba suspectă a Oanei Gheorghiu de a vinde acțiunile Hidroelectrica și de ce ne aburea ea că trebuie să vindem o parte din acțiunile companiei ca să o salvăm de băieții deștepți, trimiși de partid.
”Când cineva spune că „ne vindem ţara” vorbind despre Hidroelectrica, înseamnă că fie habar n-are ce vorbeşte, fie e pur şi simplu ticălos. Nu, nu vinde nimeni ţara, ci introducem mecanisme prin care ne asigurăm că bunurile statului nu mai sunt prăduite de băieţii deştepţi trimişi de partid. Pentru că aceste companii sunt companiile românilor şi României, nu companiile partidului”. Scria, bățoasă, Gheorghiu, pe Facebook, în aprilie, anul acesta.

Băieții deștepți erau, de fapt, amicii lor. Hidroelectrica nu avea nevoie de nicio salvare, dar ei voiau s-o ”salveze” cu forța, printr-o vânzare accelerată a unui pachet de acțiuni.
De ce să vinzi o companie care producea miliarde pentru statul român când toată lumea spunea că valoarea sa va ajunge la un maximum istoric? Răspunsul e simplu: ca să privatizezi profitul pentru prietenii prietenilor de la Bruxelles, Paris sau Berlin. Planul din spatele ușilor închise era plasarea acestor pachete de acțiuni către anumiți cumpărători selectați cu mare atenție și aleși pe sprânceana lui Bolojan, cel care dirija din umbră aceste mișcări strategice pentru îmbogățirea altora.
Digitalizarea României este un alt tun dat de gruparea Bolojan – USR. Ceea ce se întâmplă astăzi cu ANCPI și alte instituții atacate de hackeri este rezultatul haosului provocat de vicepremierul, Oana Gheorghiu, și ministrul Economiei, Ambrozie Irineu Darău, în domeniul digitalizării. Cei doi, împreună cu actualul șef al ADR, Aurel Cătălin Giulescu, sunt vizați de un dosar penal deschis la DNA, pentru abuz în serviciu, deoarece au anulat abuziv licitația, aflată atunci în derulare, pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, PNI, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de ministrul Economiei, de la acea vreme, Radu Miruță. Și asta cu consecința prejudicierii grave a interesului public și cu riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 165 de milioane de lei. Dragoș Vlad, fostul șef al ADR, acuză că asupra sa au fost făcute presiuni repetate pentru a încălca prevederile legale din domeniul achizițiilor publice și a favoriza grupul german Schwaz. Mai exact, ministrul Darău i-a cerut lui Dragoș Vlad date din caietul de sarcini al licitației, scopul ascuns fiind modificarea acestora astfel încât licitația să fie câștigată de cine trebuie. Pentru că nu a cedat presiunilor de a băga în combinație rețeaua Gheorghiu – Schwarz, Dragoș Vlad a fost demis, iar licitația a fost anulată abuziv. Platforma ar fi trebuit să interconecteze bazele de date ale instituțiilor publice astfel încât să se reducă birocrația și drumurile oamenilor la diverse ghișee.
O altă afacere cu nemții de la Schwarz, moșită de Oana Gheorghiu, este portofelul digital, Ro Wallet, o aplicaţie mobilă care va stoca documentele electronice personale precum cartea de identitate, permisul de conducere, cardul de sănătate și diplomele universitare. Criticată pentru favorizarea intereselor germane în România, ea a încercat să calmeze spiritele pe Facebook.
România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei. Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic. Portofelul digital trebuie realizat până la finalul lui 2026. Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital.
SURSA; FACEBOOK
Codul sursă gratuit înseamnă că doar aplicația de bază este fără bani, ceea ce reprezintă doar vârful aisbergului, adică în jur de 10-20% din efortul financiar total. Adevăratele costuri și provocări vin abia pe urmă: integrarea, dezvoltarea de facilitati ulterioare si mai ales infrastructura de servere si gazduirea in cloudul guvernamental. În loc să finanțăm și să creștem firmele de IT din România Guvernul a ales o cale prin care riscăm să devenim dependenți pe viață și pe bani grei de programatorii din străinătate. Modelul german preluat de noi este un prototip și nu a trecut prin testul suprem, adică utilizarea zilnică de către milioane de cetățeni reali, cu problemele aferente de servere, blocaje sau atacuri cibernetice de masă. Așadar, guvernul dă la o parte firmele locale de IT cu experiență în domeniu, și alege să devenim „cobaiul” unui sistem extern netestat. Cum s-a ajuns aici? Bolojan a scos din ecuație fix instituția care trebuia să se ocupe cu portofelul digital, adică Autoritatea pentru Digitalizarea României. Practic, ceea ce au încercat să facă Oana Clara Gheorghiu și Ambrozie Irineu Darău, cu PNI, adică să le-o dea nemților, printr-o licitație aranjată, dar au fost opriți de seful digitalizării de la acea vreme, Dragoș Vlad, s-a reușit acum cu ajutorul lui Bolojan. Printr-un simplu act normativ și fără să mai treacă prin procedura de licitație publică, Bolojan îi dă mână liberă Oanei Gheorghiu și lui Ambrozie Darău să vândă datele românilor grupurilor lor de interese. Asta deși mai multe alte firme mari și-au arătat interesul de a implementa portofelul nostru digital.

Grafitul, esențial pentru producerea bateriilor de tip litiu-ion cu care merg mașinile electrice, este o altă resursă strategică în valoare de peste două miliarde de euro pe care gruparea Bolojan – USR a pus ochii. Iar jupânul afacerii este ministrul userist al Economiei, Ambrozie Irineu Darău.
Ministerul Economiei are ca mandat împreună cu compania Salrom care îl gestionează să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem nu doar cele de grafit și toate celelalte minerale rare care au o valoare strategică certă în anii următori să fie valorificate în așa fel încât să avem atât o implicare a României în aceste proiecte strategice, dar și locuri de muncă și valoare adăugată în România. 1,04
Brusc, Ilie Bolojan s-a răzgândit și nu mai închide mina de grafit de la Baia de Fier din județul Gorj în care Salrom a investit deja 600 de milioane de euro. E ordin de la Bruxelles, sau o fi găsit, între timp, Oana Gheorghiu vreun partener german dornic să ajute România ca să iasă din criză? Salrom, evaluată de AMEPIP la 616,5 milioane de lei, este pregătită de măritiș încă din iulie 2021, când guvernul PNL-USR era condus de premierul penal, Florin Cîțu, iar la Ministerul Economiei, șef era useristul Claudiu Năsui. Useriștii ar vinde Salrom și mâine numai că îi încurcă inundarea Salinei Praid care a blocat auditul rezervelor de sare. ”Există o decizie AGA pentru listare din iulie 2021 – intermediarul a fost deja selectat. Voința politică există din 2021, dar nu s-a concretizat. Dacă auditul este finalizat în trimestrul 2 din 2026, listarea poate fi pregătită pentru trimestrul 1 din 2027”. scrie Gheorghiu în raportul său privind companiile cu capital de stat eligibile pentru listare la Bursa de Valori București, fără să scrie, însă, măcar un cuvânt despre zăcământul de grafit de la Baia de Fier. Potrivit informațiilor furnizate de Gândul, statul român, care mai deține doar 51% din Salrom, restul de 49% aparținând Fondului Proprietatea, vrea să listeze Salrom la bursă la o valoare inițială de doar 120 de milioane de euro. Acum înțelegeți de ce Bolojan, Gheorghiu, Miruță și Darău nu se dau duși din Palatul Victoria așa după cum a hotărât cu o maroritate covârșitoare Parlamentul României? Pentru că interesul lor este să vândă amicilor toate resursele României și toate companiile de stat profitabile.
Culmea este că gruparea Bolojan – USR ar vrea să dea străinilor chiar și banii din Pilonul II de pensii private. La propunerea lui Bolojan, mai mulți parlamentari au inițiat un controversat proiect de lege care ar permite investirea banilor din Pilonul II în acțiuni și obligațiuni emise de firmele de armament și securitate. În joc sunt economiile a 8,5 de milioane de români activi, însumând 228 de miliarde de lei, adică 43,5 miliarde de euro, care reprezintă 11% din PIB-ul României. Problema mare este că, pe Bursa de Valori București nefiind listate decât patru mici firme românești de armament, banii ar merge tot către giganții de armament din străinătate. ASF și Departamentul Securității Naționale au informat deja Parlamentul și cer avizarea proiectului de către CSAT. Așadar, rând pe rând, resursele României sunt scoase din țară. Până și Dunărea seacă deoarece, vorba habarnistei de la Mediu, Diana Buzoianu, apa vine, dar pleacă rapid din țară.