Comisia Europeană propune extinderea CASS la pensii pentru mărirea salariilor bugetarilor: „Orice majoritate acordată unei categorii trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii” SURSE

Comisia Europeană a cerut Guvernului României să identifice măsuri „compensatorii” pentru a acoperi costurile suplimentare generate de cea mai recentă variantă a Legii salarizării. Una dintre soluțiile sugerate de Bruxelles este extinderea contribuției CASS la pensii, potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN.

Comisia Europeană propune extinderea CASS la pensii dacă Guvernul vrea mărirea salariilor bugetarilor

Noua variantă a proiectului prevede o anvelopă salarială de aproximativ 12 miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei peste scenariul discutat inițial cu autoritățile europene.

Comisia Europeană a transmis Guvernului că majorarea cheltuielilor trebuie să vină la pachet cu măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar, care ar trebui adoptate în paralel cu Legea salarizării sau, de preferat, înaintea acesteia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Printre soluțiile indicate de Bruxelles se numără extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicate veniturilor din pensii. În prezent, CASS pentru pensii se aplică în cazul veniturilor care depășesc 3.000 de lei.

Alte articole

Ultimul clopoțel sună pentru banii din PNRR. Traian Băsescu: Cine crede că Pîslaru se duce la Bruxelles și modifică parametrii, e copil

Lovitură pentru mii de români aflați în concediu medical. Vor primi mai puțini bani începând cu luna august

Comisia Europeană susține că identificarea unor măsuri compensatorii este importantă inclusiv din perspectiva agențiilor internaționale de rating, în condițiile în care România trebuie să demonstreze că poate ține sub control cheltuielile publice.

Citește și : Controverse pe legea salarizării. Florin Manole explică de ce au fost amânate consultările la Cotroceni

Oficialii europeni au mai atras atenția cu privire la problema costurilor prevăzute pentru sectorul Sănătății. Potrivit observațiilor transmise Guvernului, există diferențe între estimările de cost și prevederile din proiectul Legii salarizării.

Comisia Europeană arată că anumite prevederi din proiect ar putea genera costuri suplimentare de aproape un miliard de lei și cere ca orice majorare salarială acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități să fie compensată prin reduceri corespunzătoare în alte zone.

„În ceea ce privește Sănătatea, există o neconcordanță între fișierul cu estimările de cost și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege diferă de cea utilizată pentru calcularea costurilor (legea conține referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). (…)

În plus, legea ar trebui să precizeze în mod clar că factorii de ajustare trebuie stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice majorare acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, a transmis Comisia Europeană, arată sursele politice.

Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, un calendar clar pentru plata restanțelor către sectorul Justiției.

Dragoș Pîslaru avertizează că forma actuală a legii reprezintă „maximul pe care România și-l permite”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că actuala formă a Legii salarizării este maximul pe care România îl poate suporta în acest moment.

„Și vă spun – și e bine să audă toți profesorii, toate cadrele medicale, că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaționale, educație și sănătate, este maximul pe care România și-l permite în acest moment.

Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi şi vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie”, a declarat Pîslaru la Digi24.

Ministrul a avertizat anterior că România riscă o retrogradare la categoria „junk” dacă nu adoptă noua Lege a salarizării.

Noua lege reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar îndeplinirea acestuia este asociată unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro.

În cazul în care noua lege ajunge la Curtea Constituțională, există riscul ca România să depășească termenul pentru îndeplinirea jalonului.

Citește și : Nicuşor Dan amână negocierile pe Legea salarizării. Dragoş Pîslaru, mesaj dur pentru medici şi profesori: „Eu cred că, indiferent de jalonul din PNRR, salarizarea unitară trebuie făcută”

În acest scenariu, Comisia Europeană ar putea considera că jalonul nu a fost îndeplinit la timp. România nu ar pierde însă automat întreaga sumă.

Potrivit surselor, dacă legea ar intra în vigoare până în octombrie, penalizarea ar putea fi de aproximativ 20 de milioane de euro, în timp ce jalonul ar fi considerat în cele din urmă îndeplinit, iar plata aferentă PNRR ar putea fi făcută în noiembrie.