Un raport neoficial, amplu și detaliat, publicat de platforma Investigative-Report.ro, aduce în prim-plan mecanismele prin care Federația Rusă s-a implicat în alegerile prezidențiale din România în 2024, scrutin anulat ulterior de Curtea Constituțională.
Documentul, intitulat „Raportul care nu s-a făcut” și semnat de jurnalistul Dan Badea, suplinește tăcerea autorităților statului român, care întârzie să publice o explicație oficială completă, și așează într-un fir logic dovezile privind dezinformarea, finanțarea clandestină, planurile de destabilizare violentă și convergența discursurilor dintre Kremlin și tabăra conservatoare americană.
Informațiile din raport demonstrează că ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu nu a plecat din mijlocul oamenilor, ci a fost rezultatul unei arhitecturi complexe, aliniate cu obiectivele strategice ale Moscovei.
Potrivit documentului, vulnerabilitatea României fusese anticipată cu luni bune înaintea alegerilor. Un studiu publicat în aprilie 2024 de New Strategy Center și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI) arăta clar că România, fiind un stat de primă linie în cadrul NATO și având frontieră comună cu Ucraina, reprezenta o „țintă principală pentru campaniile ruse de război politic”.
Obiectivele Rusiei în România vizau inducerea unui sentiment generalizat de teamă în societate, fracturarea coeziunii sociale prin exploatarea clivajelor istorice, etnice sau politice, erodarea încrederii românilor în NATO și UE, precum și diminuarea sprijinului pe care România îl acordă Ucrainei.
Potrivit raportului, pentru că majoritatea românilor percep Rusia ca pe o amenințare, strategia Moscovei a fost una indirectă: mesajele proruse au fost „împachetate” sub forma unor atacuri la adresa costurilor economice, a sprijinului militar pentru Kiev sau a birocrației europene, fără ca autorii să își declare deschis susținerea pentru Kremlin.
Strategia s-a suprapus perfect pe discursul suveranist și anti-NATO promovat de Călin Georgescu. Mai mult, înainte de alegeri, rețelele de propagandă precum Portal Kombat și Pravda fuseseră deja extinse pentru a ținti publicul român, pregătind terenul pentru dezinformarea electorală.
Raportul Investigative-Report.ro detaliază constatările instituțiilor de securitate (SRI, MAI, SIE) cu privire la modul în care a fost propulsat Călin Georgescu.
Documentele declasificate ale Serviciului Român de Informații arată că ascensiunea lui Georgescu a fost susținută de o rețea de aproximativ 25.000 de conturi de TikTok. Un nucleu de 797 de conturi fusese creat încă din 2016 și menținut latent, fiind activat la capacitate maximă abia în noiembrie 2024.
Coordonarea acestor conturi nu se făcea la vedere, ci prin grupuri externe, precum canalul de Telegram @propagatorcg, unde membrii primeau instrucțiuni clare despre cum să eludeze algoritmii de securitate ai platformei TikTok.
În paralel, a ieșit la iveală o discrepanță financiară uriașă. În timp ce Călin Georgescu a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) un buget de campanie de 0 lei (ulterior controlul AEP găsind cheltuieli de doar 591,86 lei), sumele rulate în realitate au fost colosale.
Doar prin intermediul contului utilizat de Bogdan Peșchir, TikTok a raportat autorităților plăți de 381.000 de dolari efectuate în perioada campaniei către utilizatori care îl promovau pe Georgescu.
Ulterior, procurorii au stabilit că Peșchir ar fi oferit peste 879.000 de dolari sub formă de cadouri pe TikTok și alte sute de mii de lei prin transferuri bancare pentru a corupe alegătorii.
Poate cel mai alarmant aspect scos la iveală de raportul publicat de Investigative-Report.ro este planul de destabilizare a ordinii constituționale, pus la cale imediat după anularea alegerilor de către CCR (6 decembrie 2024).
Documentul citează rechizitoriul Parchetului General, care descrie cum, în dimineața zilei de 7 decembrie, Călin Georgescu s-a întâlnit în condiții de clandestinitate cu Horațiu Potra la un centru de echitație din Ciolpani.
După această întâlnire, Potra a început să mobilizeze un grup de persoane cu pregătire militară pentru a deturna caracterul pașnic al protestelor ce urmau să aibă loc la București.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie, un grup de 21 de persoane a plecat din Mediaș spre București în șapte autoturisme. Un apel la 112 a alertat poliția, avertizând că grupul este format din foști membri ai Legiunii Străine care sunt înarmați și „vor să facă prăpăd cu alegerile”.
Poliția a interceptat mașinile, descoperind un arsenal impresionant: pistoale, macete, cuțite, topoare și zeci de dispozitive pirotehnice de mare putere (categoria F4).
Legătura cu Moscova a lui Horațiu Potra este documentată clar în investigație. Perchezițiile informatice au scos la iveală fotografii care îl plasau pe Potra la Moscova și la Ambasada Federației Ruse din București (inclusiv alături de fostul ambasador Valeri Kuzmin).
Mai mult, acesta avea o rezervare la un hotel de lux din Moscova chiar la începutul lunii septembrie 2024, cu puțin timp înaintea campaniei electorale. Extinderea investigațiilor a dus la disjungerea unui dosar către DIICOT, care cercetează posibila complicitate a unor persoane din „siajul serviciilor de informații” din Federația Rusă și China.
Un alt unghi major al raportului arată cum anularea alegerilor din România a fost instrumentalizată pe plan internațional. La scurt timp după decizia CCR, discursul Kremlinului s-a aliniat perfect cu cel al unor lideri conservatori și suveraniști din Statele Unite, asociați mișcării MAGA a lui Donald Trump.
Vladimir Putin și Dmitri Peskov au susținut public că anularea alegerilor a fost un act dictatorial împotriva unui candidat care nu era pe placul elitelor.
Raportul citează un comunicat extrem de important emis de Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) pe 4 martie 2025. În acest document, SVR îl plasează asumat pe Călin Georgescu în aceeași tabără cu liderii susținuți de Moscova și apreciați de noua administrație de la Casa Albă.
SVR nota că „eurobirocrația a declarat război «liderilor antisistem»” și că Bruxelles-ul este îngrijorat de faptul că Donald Trump s-ar putea baza pe lideri conservatori precum „premierul ungar Viktor Orbán, premierul slovac Robert Fico și candidatul român la președinție Călin Georgescu” pentru a schimba raportul de forțe în Europa.
Concluzia care se desprinde este că ascensiunea lui Călin Georgescu a servit obiectivelor strategice ale Federației Ruse, fiind sprijinită de o infrastructură cibernetică masivă, de finanțări ilegale uriașe și de intermediari dispuși să recurgă inclusiv la violență de stradă.
Cu toate acestea, raportul subliniază că statul român rămâne dator propriilor cetățeni. Deși președintele Nicușor Dan a promis publicarea unui document oficial care să explice detaliat motivele anulării alegerilor și să expună ingerința rusă, acest lucru nu s-a întâmplat nici până în august 2026.
Tăcerea autorităților a permis ca faptele să fie răstălmăcite pe plan extern și a lăsat România vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri la adresa democrației sale.