Dorinel Umbrărescu a ajuns să lucreze simultan pe un număr foarte mare de proiecte de infrastructură, iar amploarea lucrărilor asumate a ridicat probleme în ceea ce privește respectarea termenelor. În cazul proiectelor care nu au fost finalizate până la termenul-limită al PNRR, România poate deconta lucrările efectuate până la închiderea mecanismului, însă investițiile rămase trebuie finanțate din alte surse.
Practic, autostrăzile nu sunt abandonate, însă pentru lucrările care nu au fost realizate la timp România trebuie să găsească alte surse de finanțare, inclusiv de la bugetul de stat.
PNRR s-a încheiat pentru România, iar proiectele de infrastructură care nu au respectat termenul-limită intră într-o nouă etapă de finanțare. Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, explică faptul că autoritățile au negociat cu Comisia Europeană astfel încât România să poată primi bani pentru lucrările efectiv realizate, chiar dacă proiectele nu au fost finalizate integral în termen.
„Am ajuns la concluzia confirmată de toţi experţii, de toţi cei din compania de drumuri, de diriginţi de şantier, specialişti, că nu se poate ajunge la final cu acele şantiere şi atunci am evitat riscul de a pierde banii europeni, prin negocierea cu Comisia Europeană a jaloanelor, astfel încât să fim plătiţi pentru cât lucrăm”, a declarat Horațiu Cosma pentru news.ro.
Potrivit lui Horațiu Cosma, la 31 august 2026, lucrările ajunseseră la aproximativ 80%. Proiectele vor continua și după închiderea PNRR, însă finanțarea lucrărilor rămase va trebui asigurată din alte surse: „Şantierele nu se opresc”. Acesta precizează că lucrările vor fi plătite în continuare de la bugetul de stat, în timp ce Ministerul Transporturilor va încerca să transfere o parte dintre investiții pe programele europene clasice.
Cele trei loturi ale Autostrăzii A7 dintre Bacău și Pașcani au fost contractate cu termen de finalizare în noiembrie 2025. Lucrările nu au fost însă gata nici la termenul contractual și nici până la închiderea PNRR. La începutul lunii august 2026, stadiul lucrărilor era de aproximativ 70% pe lotul Bacău-Răcăciuni, 62% pe lotul Trifești-Săbăoani și 57% pe lotul Săbăoani-Pașcani. Ulterior, potrivit declarațiilor lui Horațiu Cosma, proiectele au ajuns la aproximativ 80% în ultima zi în care lucrările puteau fi finanțate prin PNRR. Cele trei loturi Bacău-Pașcani sunt construite de UMB, compania controlată de Dorinel Umbrărescu. Situația înseamnă că proiectele nu au ratat doar termenul-limită impus de PNRR, ci și termenul contractual stabilit inițial.
Unul dintre motivele invocate pentru ritmul lucrărilor este numărul foarte mare de proiecte asumate simultan de UMB. Horațiu Cosma susține că firma controlată de Dorinel Umbrărescu a preluat un volum foarte mare de lucrări în același timp: „Domnul Umbrărescu a luat 15-20 de proiecte în paralel”. Extinderea simultană pe numeroase șantiere a pus presiune pe capacitatea constructorului de a respecta termenele de execuție, în special în cazul unor proiecte complexe.
Celălalt proiect major de infrastructură rutieră care nu a putut fi finalizat în perioada de eligibilitate a PNRR este sectorul A1 Margina-Holdea. Segmentul face parte din autostrada Lugoj-Deva și include tunelurile considerate una dintre cele mai importante verigi lipsă ale Autostrăzii A1. La fel ca în cazul loturilor A7 Bacău-Pașcani, lucrările nu sunt abandonate, însă finanțarea pentru ceea ce a rămas de executat trebuie asigurată prin alte surse.