ÎCCJ este așteptată să se pronunțe astăzi în procesul cu miză de 1 miliard de euro privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi, 3 septembrie, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.

În primă instanță, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți, printr-o decizie pronunțată pe 5 mai, și a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro, bani aferenți majorărilor salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Hotărârea Curții de Apel București prevede că obligațiile trebuie executate în termen de zece zile de la data la care decizia devine definitivă.

Alte articole

Alexandru Nazare anunţă reduceri salariale pentru neperformanță: „Reforma nu mai este o noțiune abstractă”

Tudor Toader exclude scenariul alegerilor anticipate. Ce argumente are fostul judecător al CCR. ”Au trecut multe dintre animozitățile care au planat toată vara”

Citește și : Nicușor Dan a semnat eliberarea din funcție a lui Vasile Drăghici, unul dintre procurorii din dosarul „Flota”, în care a fost trimis în judecată Traian Băsescu

În cazul în care plata întârzie, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În acțiunea introdusă împotriva Guvernului, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.

Potrivit Înaltei Curți, unele dintre aceste titluri nu ar fi fost executate de mai bine de zece ani.

Instanța mai susține că refuzul autorităților de a achita sumele restante afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.

De cealaltă parte, Guvernul contestă posibilitatea instanței de a impune executivului alocarea unor fonduri suplimentare prin rectificare bugetară.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din Legea contenciosului administrativ.

Executivul voia să se stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi salariale care depășesc limitele aprobate prin legea bugetului.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea CCR pentru soluționarea conflictului juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, susținând că instanța și-ar fi depășit atribuțiile constituționale.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.

Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a invocat prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și ale Codului administrativ, susținând că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din Fondul de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative.

Guvernul a cerut, de asemenea, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii la nivel european.

Problema restanțelor salariale a fost reflectată și în proiectul de buget pentru anul 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie.

Documentul prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate, între altele, achitării drepturilor salariale restante către magistrați.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în urma unor hotărâri judecătorești care vizau salarizarea acestora.

Majorările au fost stabilite cu aplicare retroactivă, începând din anul 2018, ceea ce a generat obligații financiare foarte mari pentru stat.

Citește și : Nicuşor Dan, la întâlnirea cu magistraţii: Aștept să treacă cele 6 luni de la numirea procurorilor șefi. Impresia este că activitatea s-a dinamizat / Cea mai importantă aşteptare este legată de corupţie

Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți dintre plăți, iar fondurile disponibile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.