Șeful radioului public, după decizia CCR care îl zboară din funcție: ”Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act să fie aplicat şi în România”

La 28 noiembrie 2025, parlamentul a aprobat noua componență a consiliilor de administraţie din TVR şi Radio România. AUR a reclamat la Curtea Constituțională a României (CCR) faptul că nu s-ar fi ținut cont de ponderea în parlament a partidelor, sesizarea fiind aprobată la 29 aprilie 2026.

CCR a publicat joi, 3 septembrie, motivarea deciziei, care a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. În aceste condiții, Adriana Săftoiu pierde șefia TVR, iar Robert Schwartz, pe cea a radioului public.

Robert Schwartz, votat de parlament la propunerea USR, subliniază că, ”pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit” să fie aplicat și la noi Regulamentul european privind libertatea presei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Aşa cum nu am comentat decizia CCR nici atunci când a fost luată (29.04.), aşa nu am ce comenta nici acum, după publicarea ei. Vă recomand să citiţi şi să prezentaţi publicului – pentru echidistanţă – şi opinia separată (din decizia CCR – n.r.), publicată în Monitorul Oficial din 4.09.26. Pentru bunăstarea media publice, ar fi de dorit ca European Media Freedom Act (EMFA) să fie aplicat şi în România, în mod special art. 5”, a transmis Schwartz, pentru cotidianul.

Alte articole

CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, comentariu spumos după reacțiile la motivarea CCR privind amendamentul Fritz: ”În timp ce Constantinopolul era copleșit de turci, unii locuitori erau foarte preocupați de dezbaterea privind sexul îngerilor”

EMFA este un set de reguli adoptat de Uniunea Europeană pentru a proteja libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială în statele membre.

Citește și Prima reacție a Adrianei Săftoiu după ce a pierdut șefia TVR. Acuzații dure la adresa CCR

Articolul al acestui regulament 5 prevede următoarele:

„(1) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii publice de media sunt independenţi din punct de vedere editorial şi funcţional şi furnizează, în mod imparţial, o pluralitate de informaţii şi opinii publicului lor, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, astfel cum este definită la nivel naţional, în conformitate cu Protocolul nr. 29.

(2) Statele membre se asigură că procedurile de numire şi demitere a şefului conducerii sau a membrilor consiliului de administraţie al furnizorilor de servicii publice de media vizează garantarea independenţei furnizorilor de servicii publice de media.

(3) Statele membre se asigură că procedurile de finanţare pentru furnizorii de servicii publice de media se bazează pe criterii transparente şi obiective stabilite în prealabil. Aceste proceduri de finanţare garantează că furnizorii de servicii publice de media dispun de resurse financiare adecvate, sustenabile şi previzibile, corespunzătoare îndeplinirii misiunii lor de serviciu public şi capacităţii de dezvoltare în cadrul acesteia. Aceste resurse financiare sunt astfel concepute încât să fie protejată independenţa editorială a furnizorilor de servicii publice de media.

(4) Statele membre desemnează una sau mai multe autorităţi sau organisme independente sau instituie mecanisme libere de influenţa politică a guvernelor pentru a monitoriza aplicarea alineatelor (1), (2) şi (3). Rezultatele acestei monitorizări se pun la dispoziţia publicului”, potrivit Media Freedom Act (art.5).

Opinia separată în decizia CCR din aprilie a aparținut judecătoarei Iulia Scîntei. „Criteriul configuraţiei politice a fost respectat în procedura parlamentară întrucât distribuţia reprezentării politice rezultată din alegeri este reflectată în Parlament, procedural, prin grupurile parlamentare rezultate în urma votului înregistrat la alegerile generale, respectiv de grupurile PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS şi POT, la care se adaugă grupul parlamentar al minorităţilor naţionale”, a arătat Scîntei, potrivit sursei citate.

Conform deciziei CCR, actele de numire efectuate de parlament privind componenţa consiliilor de administraţie ale televiziunii și radioului de stat „îşi încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”.

Citește și CCR publică motivarea hotărârilor privind consiliile de administrație ale televiziunii și radioului de stat. Parlamentul trebuie să facă noi numiri