România, codașa Europei la credite acordate economiei. Viceguvernator BNR: ”Când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc, iar sectorul privat investește mai puțin”

România, codașa UE la credite acordate economiei. Avem cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare: creditele acordate economiei reprezintă 40 la sută din PIB, în timp ce media din UE este 106 la sută.

Explicația acestei stări de fapt se găsește în structura finanțării companiilor active în România: împrumuturile între firmele aceluiași grup și creditul comercial reprezintă împreună o treime din sursele asimilate finanțării.

”Această situație reflectă, pe de o parte, preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba despre gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare. Majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80 la sută dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiții fără afectarea activității curente”, spune, într-o analiză, viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Firmele de la noi apelează frecvent la creditul comercial, ceea ce înseamnă că amână plata facturilor către furnizori și utilizează banii respectivi pentru alte nevoi curente. Acest obicei poate provoca probleme de lichiditate atât pentru compania care întârzie plata, cât și pentru furnizor și poate declanșa blocaje financiare în lanț.

Alte articole

Nouă bancnotă de 100 de lei, lansată de BNR. Când va fi disponibilă și cât va costa

Ești gata să afli ce salariu are Mugur Isărescu? Așază-te mai întâi, pentru că s-ar putea să ai un șoc!

România are una dintre cele mai ridicate ponderi ale creditului comercial din Uniunea Europeană, la un nivel apropiat de cel înregistrat în Bulgaria și Croația.

Accesul la împrumuturile bancare este îngreunat și de vulnerabilitățile companiilor, printre care capitalizarea redusă, problemele de guvernanță corporativă, durata mare de plată a facturilor și eficiența scăzută a procedurilor de insolvență. Aceste probleme sporesc riscul perceput de bănci și, implicit, costul creditării.

Citește și Cât câștigă un angajat Lidl în România în 2026. Ce conține pachetul salarial

Potrivit unui sondajului BNR privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare, publicat în iunie 2026, mai puțin de 20 la sută dintre IMM-uri au primit integral finanțarea solicitată în ultimul an. În cazul corporațiilor, ponderea a fost sub 50 la sută.

Băncile, atunci când anticipează costuri ridicate pentru recuperarea împrumuturilor, pot decide să acorde mai puține credite chiar dacă dispun de resurse suficiente. Fenomenul este cunoscut drept raționalizarea creditului și apare atunci când informațiile disponibile nu le permit instituțiilor financiare să evalueze suficient de precis riscul unui debitor.

Creditul comercial nu este întotdeauna o soluție mai ieftină decât împrumutul bancar. Pentru a ilustra diferența, Marinescu a oferit exemplul unei facturi cu termen de plată de 60 de zile, pentru care furnizorul acordă o reducere de 2 la sută dacă suma este achitată în cel mult zece zile.

Dacă firma alege să plătească factura la termen și renunță la reducere, costul anualizat al acestei decizii ajunge la 15,7 la sută. Prin comparație, dobânda medie, fără comisioane, pentru creditele noi acordate companiilor nefinanciare a fost de 8,6 la sută în ultimii trei ani, iar valorile maxime nu au depășit 9,3 la sută.

”Acesta este reperul procentual care trebuie urmărit atunci când, pentru a beneficia de discount, firma plătitoare decide să apeleze la credit bancar sau la o linie de credit. De regulă, dobânda unui astfel de credit este mult mai avantajoasă pentru firma plătitoare, indiferent de perioada pentru care este contractat”, explică, în aceeași analiză, viceguvernatorul BNR, citat de digi24.

Mai puțin bani pentru finanțarea companiilor din România, mai mulți pentru stat

O altă cauză a nivelului redus de intermediere financiară este necesarul mare de finanțare al statului. Atunci când statul împrumută sume tot mai mari, cererea de bani crește, dobânzile urcă, iar accesul companiilor la credite devine mai dificil și mai costisitor.

„În România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani. Iar atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc, iar sectorul privat investește mai puțin. Cererea crescută de finanțare a sectorului bugetar afectează atât disponibilitatea finanțării pentru sectorul privat, cât mai ales costul acesteia. În definitiv, mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie”, subliniază Cosmin Marinescu.

Băncile românești și-au majorat constant investițiile în titluri de stat, considerate o variantă mai simplă și mai puțin riscantă de plasare a banilor decât acordarea creditelor către populație și companii.

În primul trimestru din 2026, valoarea titlurilor de stat deținute de bănci a ajuns la aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mare decât în urmă cu un deceniu. În paralel, raportul dintre credite și depozite a coborât de la 86 la sută la sfârșitul anului 2015 la 67 la sută în martie 2026.

Expunerea băncilor față de stat a crescut de la 17 la sută din totalul activelor în 2010 la 28 la sută în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. România era urmată în clasament de Polonia, cu o expunere de aproximativ 25 la sută, și de Ungaria, cu circa 20 la sută.

Această evoluție arată că o parte tot mai mare din banii aflați la dispoziția băncilor este direcționată către finanțarea statului, în timp ce firmele, în special cele insuficient capitalizate, obțin mai greu împrumuturile necesare dezvoltării.

Citește și Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, transmite un avertisment dur privind datoria publică a României. ”Măsurile adoptate nu sunt suficiente”