Sondaj INSCOP. Conform BAROMETRULUI realizat în perioada 1 – 7 septembrie 2026, marea majoritate a românilor precizează că este mai important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui Guvern cu puteri depline. Peste 50% dintre respondenți fiind de părere că prelungirea situației de interimat guvernamental va avea consecințe negative pentru țară.
63,9% dintre respondenți consideră că este mai important ca partidele să ajungă cât mai repede la un acord pentru formarea unui Guvern cu puteri depline, chiar dacă fiecare trebuie să facă unele compromisuri. La polul opus, 26,8% sunt de părere că este mai important ca partidele să nu facă compromisuri importante, chiar dacă formarea unui Guvern cu puteri depline durează mai mult. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,3%.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici.
„Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii. Compromisul între partide devine o cerință puternică atunci când alternativa este prelungirea blocajului, ceea ce indică o preferință pentru pragmatism în raport cu rigiditatea politică. Publicul pare dispus să accepte costurile negocierii și compromisului, dar mult mai puțin dispus să accepte costurile percepute ale absenței unei decizii. Prelungirea excesivă a interimatului Guvernului este percepută clar ca o sursă de vulnerabilitate decât ca o simplă perioadă de tranziție. În percepția publică, timpul politic pierdut începe coste, afectând serios și susținerea electorală pentru partidele politice implicate în negocieri și blocaje care fie stagnează, fie pierd ceea ce câștigaseră la începutul crizei. De altfel, nevoia de claritate în guvernare depășește granițele electorale și socio-demografice. Dincolo de diferențele dintre segmente, apare un numitor comun transversal pe segmentele votanților principalelor partide: preferința pentru deblocarea rapidă a situației politice, ceea ce sugerează că această temă este mai degrabă una de funcționare a statului decât de identitate partizană”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
![]()
Impactul prelungirii Guvernului interimar
52% dintre participanții la sondaj precizează că ar exista consecințe negative asupra României dacă ar continua și în următoarele luni să aibă un Guvern interimar (32,4% foarte negative și 19,6% destul de negative), în timp ce 14% cred că ar exista consecințe pozitive asupra țării (8,8% destul de pozitive și 5,2% foarte pozitive). 5,9% nu știu sau nu răspund.
Citește și : Nicușor Dan anunță că va desemna un premier „în zilele următoare”: E momentul să tranșăm problema
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1 – 7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
AUR înaintează peste 40%: de ce spune directorul INSCOP că partidele mari alimentează radicalizarea
Directorul INSCOP; Remus Ștefureac, avertizează că prăbușirea încrederii în partidele tradiționale, criza politică prelungită și nemulțumirile economice împing tot mai mulți alegători spre AUR. El consideră realist scenariul în care formațiunea lui George Simion ajunge singură la majoritatea absolută, în lipsa unei alternative credibile.
Într-un interviu pentru Aktual 24, plecat de la comparația cu scorul foarte mare obținut de AfD în Saxonia-Anhalt și de la ideea că România traversează o situație similară, în care AUR pare să fi devenit principalul beneficiar al frustrărilor sociale și politice, Ștefureac spune că nu îl surprinde menținerea AUR la aproximativ 40%, ci faptul că partidul nu urcă și mai mult, având în vedere crizele succesive și lipsa de coerență a guvernării.
Directorul INSCOP pune accent pe blocajul partidelor tradiționale, pe certurile dintre ele și pe incapacitatea de a construi un compromis politic funcțional. În opinia sa, oamenii văd prețuri mai mari, facturi mai grele și oportunități economice puține, dar nu primesc din partea clasei politice un proiect clar de dezvoltare. Această ruptură dintre agenda publică și agenda partidelor ar crea teren fertil pentru populismul radical.
Ștefureac afirmă că potențialul electoral al zonei radicale este deja foarte mare: dacă adunăm susținerea pentru AUR și pentru formațiuni precum SOS sau POT, rezultatul depășește 46-47% în intenție de vot. El mai spune că, în lipsa unor alternative noi și credibile, aceste voturi se pot consolida și mai mult.
Un alt argument invocat este sentimentul de abandon social, întâlnit și în Germania de Est, dar și în România, unde nostalgia după comunism rămâne ridicată. În viziunea lui, AUR atrage nu doar alegători din rural, diaspora și orașe mici, ci și categorii precum micii antreprenori, pe fondul nemulțumirii față de costurile de trai și lipsa de perspectivă.
Totuși, Ștefureac respinge ideea unui derapaj iminent spre totalitarism. El spune că societatea românească a arătat, în 35 de ani, capacitate de rezistență prin alternanțe la guvernare și printr-o societate civilă activă, dar avertizează că efectele negative ale crizei actuale sunt deja vizibile și pot deveni mai grave.