FMI trage un semnal de alarmă: Datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB

FMI estimează în continuare o creștere a economiei mondiale de aproximativ 3% în 2026, după ce în iulie a proiectat un avans de 3%, urmat de 3,4% în 2027. Ritmul este mai lent decât media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025, mai precizează raportul.

Economia mondială a absorbit șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu mai bine decât se aștepta Fondul Monetar Internațional. Instituția avertizează însă că o parte importantă a „plasei de siguranță” folosite până acum se consumă, în timp ce emisfera nordică se apropie de iarnă.

Românii își numără ultimul leu din portofel, PNL petrece la Mamaia cu șampanie și tort de nuntă! Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu, printre participanți

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Julie Kozack, purtătoarea de cuvânt a FMI, a declarat că economia globală a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa în fața șocului energetic. Dar acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta avertizează că România riscă să ajungă din nou la FMI: „Suntem într-o situație la fel de gravă ca în 2009-2010”. Ce coaliție propune fostul premier

Cine este Mugur Tolici. Semnătura lui va apărea pe toate bancnotele românești alături de cea a lui Mugur Isărescu

Potrivit FMI, țările au reușit să amortizeze impactul crizei prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, găsirea unor surse alternative de energie și reducerea consumului. Problema este că aceste mecanisme nu pot fi folosite la nesfârșit.

În plus, investițiile masive în inteligență artificială stimulează cererea de energie, ceea ce poate amplifica presiunea asupra piețelor energetice.

Pe de o parte, războiul generează un șoc negativ de ofertă, împingând în sus prețurile energiei, îngrășămintelor, alimentelor și altor materii prime.

Pe de altă parte, investițiile alimentate de dezvoltarea inteligenței artificiale creează un șoc pozitiv de cerere și susțin economiile aflate în centrul lanțului tehnologic.

Această combinație explică de ce economia mondială poate continua să crească, chiar dacă unele state sunt lovite puternic de prețurile energiei. Un alt semnal de alarmă este inflația. FMI spune că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările inflaționiste au crescut, chiar dacă rămân relativ bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, FMI estima inflația globală la 4,7% pentru 2026.

O nouă creștere a prețurilor la petrol și gaze ar putea pune din nou presiune asupra inflației și ar complica deciziile băncilor centrale privind dobânzile.

În paralel, FMI atrage atenția asupra unei alte vulnerabilități: datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, și este așteptată să crească în continuare.

Situația este deosebit de dificilă pentru economiile avansate cu niveluri foarte ridicate ale datoriei și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Mesajul FMI este, astfel, unul aparent contradictoriu: economia mondială a trecut mai bine decât se anticipa prin primul șoc energetic, dar marja de siguranță se îngustează. Iarna, refacerea rezervelor de energie, inflația și nivelul record al datoriei pot transforma o reziliență surprinzătoare într-o perioadă mult mai dificilă dacă apar noi șocuri.

FMI: Economia SUA dă primele semne de slăbiciune; tarifele pot alimenta riscuri inflaţioniste

Economia Statelor Unite începe să arate primele tensiuni după ani de rezistenţă, cu o cerere internă în moderare şi o încetinire a creşterii locurilor de muncă, a declarat joi Fondul Monetar Internaţional, citat de Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, a spus că inflaţia se află pe drumul către ţinta de 2% a Rezervei Federale, însă tarifele impuse importurilor de către administraţia Trump reprezintă un risc de creştere a preţurilor.

Preț carburanți 11 septembrie 2026. Un plin de motorină a sărit de 500 lei

”Vedem acum că apar unele tensiuni. Cererea internă se temperează, iar crearea de locuri de muncă încetineşte”, a precizat ea.

Kozack a explicat că importurile masive de la începutul anului, făcute în anticiparea tarifelor, au generat volatilitate economică în prima jumătate a anului, iar tarifele contribuie acum la presiunile inflaţioniste. În acest context, FMI consideră că există spaţiu pentru reduceri ale dobânzii de politică monetară, dar acestea ar trebui aplicate cu prudenţă.

Declaraţiile vin după ce guvernul american a anunţat o revizuire descendentă semnificativă a datelor privind ocuparea forţei de muncă: cu 911.000 de locuri de muncă mai puţin decât se estimase anterior pentru perioada martie 2023 – martie 2024. Aceasta sugerează că încetinirea pieţei muncii începuse înainte de introducerea noilor tarife comerciale.

Revizuirile au declanşat controverse politice, mai ales după ce preşedintele Donald Trump a demis-o pe şefa Biroului de Statistică a Muncii, acuzând-o, fără dovezi, că ar fi falsificat datele, şi a nominalizat în locul ei pe E.J. Antoni, economist la Heritage Foundation.

Kozack a refuzat să comenteze credibilitatea datelor oficiale americane, dar a subliniat că FMI sprijină ferm publicarea de statistici economice ”corecte, la timp şi de încredere” de către toate statele membre.