Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a demascat recent o practică întâlnită la raft: produse prezentate ca fiind românești, dar fabricate în Bulgaria, Olanda sau Ungaria. Președintele ANPC, Bekesi Lajos, a prezentat și câteva exemple concrete.
Printre neregulile observate se numără un iaurt vândut ca produs tradițional dintr-o anumită regiune a României, dar ale cărui documente indicau proveniența din Bulgaria. Un sortiment de brâznă perceput drept autentic românesc era, de fapt, produs în Olanda. Un tip de cârnați prezentat drept produs tradițional românesc venea din Ungaria. Mai mult, șeful autorității a dat exemplu slăninei aduse din Bulgaria, tăiate și afumate local, apoi comercializate drept slănină dim inima României.
Citește și: Vești proaste pentru românii care comandă de pe Temu și Shein. Noi taxe de la 1 noiembrie
Aceste practici nu doar că induc în eroare consumatorul, dar afectează și producătorii onești care concurează cu prețurile mai mici ale importurilor.
Produsele sunt fabricate în străinătate la costuri mai mici, apoi importate în România. Aici, unele companii le ambalează sau le prelucrează parțial, obținând un certificat care le permite să eticheteze produsul drept românesc. Consumatorul, văzând la raft o eticthetă precum „tradițional” sau „autentic românesc”, crede că sprijină econmia locală și cumpără un produs de calitate superioară. În realitate, banii pleacă către producători străini, iar prodicătorii autohtoni rămân fără piață de desfacere.
Specialiștii atrag atenția că singura metodă sigură de a verifica proveniența unui produs este citirea atentă a etichetei. Aceasta trebuie să conțină clar țara de origine, datele producătorului și ingredientele. Dacă un produs este ambalat în România, dar fabricat în altă țară, eticheta trebuie să menționeze acest lucru.
ANPC a anunțat că va intensifica controalele în supermarketuri și magazine alimentare, cu focus pe produsele etichetate drept tradiționale românești. Amenziile pentru etichetare incorectă pot ajunge la zeci de mii de lei, iar în cazuri grave produsele pot fi retrase de la vânzare. În același timp, instituția pregătește o campanie de informare pentru consumatori, prin care să explice diferența dintre un produs fabricat în România și unul doar ambalat aici.
Citește și: România, atractivă pentru nepalezi. Unii și-au adus familiile aici. „În Nepal câștig 150 de euro, aici primesc 400”