Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în Rusia, este pe cale să câştige confortabil alegerile parlamentare pe care preşedintele Vladimir Putin le-a prezentat drept un test al sprijinului pentru războiul din Ucraina, conform rezultatelor oficiale parţiale, în contextul în care Ucraina a lansat un atac masiv cu drone asupra capitalei ruse, relatează Reuters.
Într-un sistem politic strict controlat, despre care criticii spun că nu tolerează disidenţa autentică, rezultatele preliminare au arătat că partidul „Rusia Unită” se află cu un avans confortabil, cu 57,5% din voturi. Alte partide, precum comuniştii, LDPR-ul ultranaţionalist, partidul „Oameni Noi” şi partidul „Rusia Justă” – care votează toate în acelaşi mod ca „Rusia Unită” în privinţa problemelor majore – se aflau la o distanţă uriaşă, dar erau pe cale să obţină locuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului.
Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei! Zelenski se întâlneşte cu Trump VIDEO
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei şi fost preşedinte, s-a grăbit să declare că „Rusia Unită” a avut o prestaţie demnă, un rezultat care, potrivit lui, a demonstrat că ruşii i-au încredinţat acestui partid sarcina de a continua să guverneze.
Oficialii guvernului rus au acuzat Ucraina că a încercat să perturbe votul pentru Duma de Stat – primul de la declanşarea războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, în februarie 2022 – după ce Kievul a lansat sute de drone asupra Moscovei şi a altor regiuni, într-un atac pe care agenţia de ştiri de stat TASS l-a descris drept cel mai mare de acest gen de la începutul războiului.
Atacurile cu drone au ucis trei persoane în regiunea Moscovei şi încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcţionar electoral, potrivit guvernatorului regiunii şi comisiei electorale.
O instalaţie de la rafinăria de petrol din Moscova, care a mai fost ţinta unor atacuri anterior, a fost, de asemenea, avariată. Pe măsură ce votarea se desfăşura în capitală, flăcări şi coloane uriaşe de fum se ridicau de la locul respectiv, situat la periferia oraşului.
„Cel mai mare atac al dronelor inamice a fost respins”, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe Telegram. „Acest atac fără precedent a fost în mod clar planificat cu scopul de a perturba alegerile. Inamicul nu a reuşit.” Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat că Ucraina a lansat, de asemenea, rachete de croazieră „Flamingo” şi a declarat că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene care vizau diverse regiuni, precum şi 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore. Acesta a afirmat că îşi va intensifica propriile lovituri asupra ţintelor militare ucrainene ca răspuns.
Sistemele de votare s-au confruntat, de asemenea, cu valuri de atacuri cibernetice, potrivit autorităţilor electorale, care au precizat că procesul electoral s-a desfăşurat, totuşi, în mare parte fără probleme.
Opoziţia rusă din exil a îndemnat pe cei care se opun autorităţilor să se alinieze la secţiile de votare la prânz pentru a-şi exprima dezacordul, apel care a dus la formarea unor cozi lungi în unelelocuri. Nu era clar, însă, ce impact a avut acest lucru asupra rezultatului general.
Este probabil ca Kremlinul să prezinte rezultatele ca dovadă a sprijinului public pentru politicile lui Putin şi pentru război, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia în curând.
SONDAJ intern PSD: PNL şi USR ar avea împreună cât social-democraţii, iar AUR nu ajunge la 50%
Preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ella Pamfilova, a declarat că ultimele atacuri nu i-au descurajat pe alegători. „Cu cât ne exercită mai multă presiune, cu atât observăm un nivel fără precedent a ceea ce aş numi unitate publică”, a declarat ea, potrivit agenţiei de ştiri RIA.
Rata de participare la vot a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC.
Majoritatea candidaţilor anti-război au fost excluşi de pe buletinele de vot. Cei care au candidat din partea partidului liberal „Yabloko”, care a înregistrat în ultimii ani procente de vot de o singură cifră, dar spera să profite de oboseala provocată de război, au declarat că se tem pentru libertatea lor după ce instanţele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri de seamă ai partidului înainte de scrutin, pentru comentarii referitoare la conflict.
Discreditarea armatei sau răspândirea a ceea ce autorităţile consideră a fi ştiri false se pedepsesc cu pedepse lungi cu închisoarea.
Într-un mic gest de sfidare, liderul partidului „Yabloko”, Nikolai Rybakov, şi-a anulat în mod demonstrativ buletinul de vot, scriind numele partidului său şi sloganul „Pentru pace”.
Kremlinul afirmă că unitatea naţională şi o anumită cenzură sunt necesare pe durata a ceea ce numeşte „operaţiunea sa militară specială” din Ucraina. Acesta prezintă conflictul – cel mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace – ca parte a unei lupte existenţiale cu un Occident ostil. Moscova susţine că serviciile de informaţii ucrainene şi alţi duşmani îşi intensifică eforturile de a stârni tulburări în interiorul Rusiei.
Ramzan Kadîrov a obținut 99,85% din voturile exprimate la alegerile pentru funcția de șef al Ceceniei, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea tuturor buletinelor. Scorul anunțat de Comisia Electorală Centrală a Rusiei este mai mare decât rezultatele oficiale înregistrate de Kadîrov la scrutinele din 2016 și 2021.
Ramzan Kadîrov a câștigat alegerile pentru funcția de șef al Republicii Cecene cu 99,85% din voturi, după procesarea a 100% dintre buletinele de vot, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale citate de agenția rusă TASS și preluate de Meduza.
Kadîrov a obținut astfel cel mai mare rezultat oficial al său de la revenirea alegerilor directe pentru funcția de șef al republicii. În 2016, el a primit 97,94% din voturi, iar în 2021 rezultatul oficial a fost de 99,7%.
La scrutinul din acest an au mai candidat Ismail Denilkhanov, președintele Camerei Publice din Cecenia, din partea partidului „O Rusie Justă”, și Khalid Nakayev, deputat în parlamentul cecen și candidat al Partidului Comunist al Federației Ruse. Cei doi au obținut câte 0,05% din voturi, conform datelor oficiale.
Kadîrov conduce Cecenia din 2007
Ramzan Kadîrov conduce Cecenia din 2007. În 2011, el a fost reconfirmat de parlamentul regional, iar în 2016 și 2021 a fost ales prin vot direct. La scrutinul din 2021, rezultatul oficial a fost de 99,7%, în condițiile în care adversarii săi au obținut procente subunitare.
Rezultatele oficiale ale alegerilor din Cecenia au fost însoțite în anii anteriori de relatări privind nereguli și presiuni asupra alegătorilor. Caucasian Knot a consemnat, înaintea scrutinului din 2026, că în 2016 rezultatul oficial al lui Kadîrov a fost de 97,94%, iar în 2021 de 99,7%.
Alegerile regionale desfășurate în Rusia au inclus scrutinuri pentru funcția de șef al regiunii în alte șapte teritorii. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, candidații aflați în funcție conduceau după numărarea voturilor.
În Mordovia, Artem Zdunov avea 78,74%, în Tuva Vladislav Hovalyg – 90,95%, în regiunea Belgorod Alexander Shuvayev – 65,97%, în regiunea Briansk Yegor Kovalchuk – 68,03%, în regiunea Tver Vitaly Korolev – 69,8%, în regiunea Penza Oleg Melnichenko – 70,92%, iar în regiunea Ulianovsk Alexey Russkikh – 76,65%.
În total, în Rusia au avut loc alegeri directe pentru conducerea a opt regiuni, între acestea aflându-se și Cecenia. În paralel, în perioada 18-20 septembrie s-au desfășurat și alegerile pentru Duma de Stat.