Viorel Pașca și soția sa, Florica, au ajuns în Registrul traficanților și trebuie să se prezinte periodic la Poliție, fiind fotografiați, amprentați și prelevându-li-se probe ADN. Pașca reclamă că măsura este „stigmatizantă”, iar avocatul său spune că aplicarea legii în astfel de cazuri este controversată și că actul normativ a fost atacat la CCR.
„Mulțumesc frumos, România! După soția mea, a venit și rândul meu să fiu înscris în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. Toate acestea fără să fim judecați, fără o sentință în acest sens, fără să se ia în calcul prezumția de nevinovăție. În zilele următoare va trebui să merg la poliție, să fiu pozat, să mi se recolteze ADN etc.”, a scris Viorel Pașca pe Facebook.
Contactat de BIHOREANUL, Pașca a afirmat că măsura este nedreaptă și îl stigmatizează pe el și pe soția sa, în condițiile în care niciunul nu a fost condamnat: „Cum o să se uite la noi un polițist, de exemplu dacă ne oprește pe o șosea? Cum o să se uite oamenii la noi?…”.
Pașca arată însă că situația sa nu se încadrează în categoriile prevăzute de lege. „Noi nu ne încadrăm în niciunul din lucrurile de mai sus. Măsurile preventive au fost ridicate de judecători și n-a fost făcut niciun proces penal, este doar urmărire penală. Pe noi ne duc la Poliție, ne pozează pe toate părțile, ne iau mostre de ADN din gură, amprente, exact ca la niște infractori condamnați. Dacă e legal, o fi, nu știu, dar nu-i moral”, spune Viorel Pașca.
Măsura înscrierii soților Pașca în Registrul traficanților de persoane survine la aproape trei luni după descinderile DIICOT în casele din Dumbrava, Incești și Ceica unde adăposteau 409 persoane vulnerabile, cele mai multe „debarcate” aici chiar de instituții ale statului.
În urma descinderilor din 30 iunie, soții Pașca, cei trei fii ai lor și administratoarea caselor, Delia Păcală, au fost reținuți, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat și de trafic de persoane în formă continuată, procurorii susținând că persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate. Anchetatorii au cerut arestarea preventivă a inculpaților, dar Tribunalul București a respins solicitarea și i-a plasat sub control judiciar, iar apoi Curtea de Apel București a decis definitiv să fie cercetați în libertate fără nicio măsură preventivă.