Salariile au reprezentat 68,1% din venitul total al unei gospodării. A doua sursă importantă o reprezintă “prestațiile sociale”, care au adus în medie 1.904 lei lunar, echivalentul a 20% din veniturile totale. Cea mai mare parte a acestei sume a provenit din pensii. În medie, pensiile au generat venituri de 1.633 de lei pe gospodărie, reprezentând 17,1% din venitul total. Practic, aproape unul din fiecare șase lei care intră într-o gospodărie din România provine din pensii, scrie profit.ro.
Celelalte surse de venit au o pondere mult mai redusă. Activitățile neagricole independente au adus în medie 214 lei pe lună, respectiv 2,3% din veniturile gospodăriei. Agricultura a contribuit cu 115 lei pe lună, adică 1,2% din total, în timp ce vânzarea produselor agroalimentare, a animalelor și păsărilor a generat încă 56 de lei. Veniturile în natură au fost estimate la 587 de lei pe gospodărie, echivalentul a 6,2% din total. Cea mai mare parte, 472 de lei, a reprezentat consumul din resurse proprii.
În schimb, veniturile din proprietate au o pondere extrem de redusă în veniturile gospodăriei medii. Potrivit datelor INS, acestea s-au ridicat la doar 14,75 lei pe lună pentru o gospodărie, ceea ce înseamnă numai 0,15% din veniturile totale. Cu alte cuvinte, la fiecare 1.000 de lei încasați de o gospodărie, mai puțin de 2 lei au provenit din proprietăți. Categoria include venituri precum cele din chirii, dobânzi, dividende și alte forme de remunerare a proprietății. Valoarea redusă din statistica medie poate indica însă și o concentrare puternică a acestor venituri în rândul unei categorii restrânse a populației.
Per ansamblu, datele arată că veniturile gospodăriilor din România sunt bazate în principal pe salarii și prestații sociale, în timp ce veniturile din capital și proprietăți au o contribuție redusă.
Citeşte şi: Pensia din două țări: cum se iau în calcul anii lucrați în România și în străinătate. Ce acte sunt necesare
Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt vizibile în special la nivelul veniturilor salariale. O gospodărie din mediul urban a avut venituri totale medii de 10.678 de lei pe lună, dintre care 7.876 de lei au provenit din salarii. Astfel, salariile au reprezentat 73,8% din veniturile gospodăriilor urbane. În mediul rural, veniturile totale au fost de 8.185 de lei pe lună, iar salariile au adus 4.874 de lei, respectiv 59,6% din total. Diferența salarială dintre o gospodărie urbană și una rurală depășește astfel 3.000 de lei pe lună. În schimb, gospodăriile rurale beneficiază de o contribuție mai importantă a veniturilor în natură și a autoconsumului.
Și pensiile au o pondere ușor mai mare în mediul rural: 17,8% din veniturile gospodăriilor, față de 16,7% în mediul urban. În valoare absolută, însă, pensiile sunt mai mari în orașe: 1.784 de lei pe gospodărie, comparativ cu 1.458 de lei în mediul rural.
Citeşte şi: Datoria statului a depășit 1.200 de miliarde de lei. România trece din nou peste pragul de 60% din PIB
Regiunea București-Ilfov este zona în care gospodăriile depind cel mai mult de veniturile salariale și, în același timp, au cele mai mari venituri. Venitul total mediu a ajuns la 13.034 de lei pe gospodărie, dintre care 10.227 de lei au provenit din salarii. Ponderea veniturilor salariale a fost astfel de 78,5%, cea mai ridicată din țară. Pensiile au adus în medie 1.593 de lei pe gospodărie, reprezentând 12,2% din venitul total. Este cea mai redusă pondere a pensiilor dintre toate regiunile. Și veniturile din proprietăți sunt foarte reduse în București-Ilfov, acestea ajungând la numai 5,5 lei pe gospodărie. Veniturile totale din București-Ilfov sunt cu aproximativ 37% peste media națională și cu aproape 58% mai mari decât cele din regiunea Sud-Est, aflată la nivelul cel mai redus.