Studiu EPIC: regulile restrictive ale UE ar putea pune în pericol 419.000 de locuri de muncă și 36 de miliarde de euro în investiții

Miliardele pierdute din taxe înseamnă mai puține resurse disponibile la buget și o presiune mai mare asupra economiei care funcționează legal. Studiul The Hidden Cost of EU Regulation: Why Policy Design Matters for Growth, Competitiveness, and Investment, realizat de European Policy Innovation Council (EPIC) analizează modul în care reglementările europene pot afecta activitatea economică, investițiile și locurile de muncă.

Studiul pornește de la premisa că efectele reglementării depășesc costurile administrative directe. Potrivit autorilor, regulile incerte, obligațiile care se suprapun și tranzițiile care nu sunt corelate cu infrastructura, lanțurile de aprovizionare sau capacitatea de implementare pot întârzia investițiile, limita inovarea și afecta obiectivele pe care politicile publice urmăresc să le atingă.

De la politici existente la viitoarele provocări de reglementare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În prima parte, studiul analizează trei dosare majore de politică europeană: acordul comercial UE–MERCOSUR, tranziția sectorului auto și Politica Agricolă Comună. În pofida diferențelor dintre acestea, EPIC identifică un tipar comun: efectele economice și distribuționale sunt luate în considerare prea târziu, ceea ce poate genera incertitudine, investiții amânate și măsuri corective costisitoare.

Alte articole

Datoria statului a depășit 1.200 de miliarde de lei. România trece din nou peste pragul de 60% din PIB

Confederația Patronală Concordia, după publicarea noilor date INS despre economia României: ”Întărește și mai mult posibilitatea unei recesiuni ușoare”

Raportul asociază deficiențele de proiectare și implementare din cele trei domenii cu aproximativ 63 de miliarde de euro în costuri de fricțiune anuală, echivalentul a circa 0,35% din PIB-ul Uniunii Europene.

Pornind de la aceste exemple, studiul evaluează posibilele efecte ale următoarei etape de reglementare europeană. Analiza acoperă cinci domenii relevante pentru perioada 2026–2030: revizuirea Tobacco Products Directive (TPD), reglementarea inteligenței artificiale, reglementare ambalajelor și a deșeurilor de ambajale, mecanismul de ajustare a carbonului și reglementarea biotehnologiei și a alimentelor noi.

În scenariile restrictive construite pentru aceste cinci domenii de reglementare, raportul estimează pierderi medii anuale de aproximativ 159 de miliarde de euro din PIB-ul UE, un deficit de investiții de aproape 36 de miliarde de euro și în jur de 419.000 de locuri de muncă expuse riscului între 2026 și 2030.

Efectul se poate răspândi în întreaga economie. Reglementarea complicată a inteligenței artificiale poate încetini adoptarea tehnologiilor care ar putea crește productivitatea, iar noile cerințe privind ambalajele pot muta resursele companiilor dinspre investiții către conformare și logistică. Costurile asociate mecanismului de ajustare a carbonului pot ajunge în lanțurile de producție, în timp ce aprobările lente pentru biotehnologii și alimente noi pot întârzia dezvoltarea unor sectoare emergente. EPIC susține că problema nu este obiectivul urmărit de fiecare politică, ci lipsa unei evaluări integrate a tuturor obligațiilor care se aplică simultan.

Pentru cetățean, PIB-ul poate părea o cifră abstractă, dar investițiile amânate și locurile de muncă expuse riscului sunt mult mai concrete. Atunci când activitatea legală se restrânge, statul colectează mai puține venituri, iar companiile au mai puține resurse pentru dezvoltare. Raportul estimează că o abordare mai proporțională, predictibilă și mai bine etapizată ar putea face o diferență anuală de aproximativ 125 de miliarde de euro la nivelul PIB-ului, 28 de miliarde de euro în investiții și circa 241.000 de locuri de muncă în impactul modelat asupra ocupării.

Cel mai clar avertisment privind pierderile fiscale apare în cazul revizuirii directivei privind produsele din tutun. În scenariul restrictiv analizat de EPIC, tratarea similară a țigărilor combustibile și a alternativelor fără fum ar putea fi asociată cu un impact economic anual de aproximativ 48 de miliarde de euro, inclusiv aproape 24 de miliarde de euro pierdute din accize și TVA. Dacă oferta legală este restrânsă, dar cererea nu dispare, o parte dintre vânzări se poate muta către piața ilicită, unde statul nu mai încasează taxe, iar produsele scapă mecanismelor obișnuite de control. Raportul propune reguli diferențiate în funcție de risc, protejarea minorilor și controale mai eficiente împotriva comerțului ilicit.