Avertisment sumbru de la șefa FMI: Datoria publică mondială urmează să depășească 100% din PIB

Datoria publică mondială continuă să crească accelerat, urmând să depășească 100% din produsul intern brut global, potrivit anunțului făcut de Fondul Monetar Internațional.

Creșterea costurilor cu dobânzile face situația și mai dificilă, iar FMI le transmite guvernelor că măsurile pentru refacerea spațiului fiscal nu mai pot fi amânate.

Avertismentul a fost lansat de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Georgieva a identificat nivelul record al datoriei publice drept una dintre cele trei mai mari forțe care influențează economia mondială, alături de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prețurile persistent ridicate ale energiei.

Alte articole

FMI, avertisment pentru România. Ce a transmis reprezentantul organizației care ajută țările intrate în criză

FMI trage un semnal de alarmă: Datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB

Citește și: Schimbare importantă pentru contractele part-time. Taxe mai mici pentru tinerii sub 29 de ani, chiar dacă sunt elevi sau studenți

Situația fiscală reprezintă însă una dintre cele mai mari vulnerabilități. Conform șeferi FMI, datoria publică mondiaă se află aproape de cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, urmând să depășească în curând echivalentul a 100% din PIB.

Economiile dezvoltate se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate ponderi ale datoriei brute. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, procente mai reduse, dar capacitatea acestora de a-și finanța datoria este limitată și de veniturile bugetare mai mici.

Problema este accentuată de creșterea randamentelor obligațiunilor și, implicit, a costurilor suportate de guverne pentru finanțarea datoriei.

Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai înalte niveluri înregistrate după 2007, 2009 și, respectiv, 1996, conform datelor prezentate de Georgieva.

În zona euro, presiunile sunt resimțite în special de statele puternic îndatorate. Diferențee dintre randamentele obligațiunilor acestora și cele ale Germaniei sunt în creștere, fenomen observat în Franța și Italia, dar, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.

FMI a venit cu o avertizare și asupra ideii că o accelerare viitoare a economiei, inclusiv pe fondul inteligenței artificiale, ar putea rezolva de la sine problema datoriilor. Creșterea necesară pentru reducerea raportului dintre datoria publică și PIB fără eforturi fiscale suplimentare pare greu de atins pe termen scurt.

FMI solicită consolidare fiscală

FMI susține că guvernele statelor dezvoltate cu datorii mari trebuie să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, în unele cazuri fiind necesare măsuri bugetare încă de la începutul procesului. Presiunea este cu atât mai mare cu cât guvernele trebuie să achite dobânzi mai mari într-o perioadă în care bugetele sunt solicitate simultan de numeroase priorități, inclusiv de majorarea cheltuielilor pentru apărare.

Economiile emergente riscă, la rândul lor, să se confrunte cu finanțări mai scumpe și cu fluxuri de capital mai volatile. Pentru statele cu venituri reduse, consecințele pot fi și mai severe: constrângerile financiare și costurile ridicate ale dobânzilor le-ar putea obliga să reducă investiții esențiale pentru dezvoltare.

„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică necesare”, a fost mesajul pe care șefa FMI, Kristalina Georgieva spune că îl va transmite responsabililor economici reuniți la întâlnirile anuale FMI-Banca Mondială.

Citește și: CURS BNR 8 octombrie 2026. Uşoară revenire pentru leu în ziua negocierilor pentru noul guvern