Preşedintele Asociaţiei „Cuţu, cuţu”, la Parchetul ICCJ, în dosarul privind decesul lui Ionuţ Anghel

Marcela Pîslă a declarat, la ieşirea de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că nu poate oferi detalii despre cele solicitate de procurori, că a fost citată telefonic şi că nu poate menţiona dacă a fost chemată ca martor.

Întrebată ce documente avea la intrarea în sediul Parchetului, Marcela Pîslă a arătat că nu poate spune nimic la acest moment, ancheta fiind în derulare.

Marcela Pîslă a spus că dacă ONG-urile nu ar fi intervenit prompt încă din 2008, Bucureştiul ar fi fost împânzit de „milioane, poate chiar zeci de milioane de câini maidanezi”.

Preşedintele Asociaţiei „Cuţu, cuţu” a susţinut că autorităţile sunt cele vinovate atât de moartea lui Ionuţ, cât şi de număr mare de câini maidanezi. Ea a precizat că oricine poate verifica modul în care se derulează contractele Primăriei alocate acestei activităţi.

Marcela Pîslă a ţinut să precizeze că Asociaţia Caleidoscop este o fundaţie serioasă şi responsabilă. Ea a admis că există ONG-uri care urmăresc atragerea de fonduri, dar a spus că nu doreşte să menţioneze despre care ar fi vorba.

Pîslă a mai spus că dacă Asociaţia „Cuţu, cuţu” ar ajunge în fruntea ASPA, într-un an sau maximum doi ani nu ar mai exista câini pe stradă. Ea a reafirmat că măsurile luate de autorităţi în privinţa câinilor maidanezi nu sunt cele mai bune şi că acestea nici nu vor să ia în calcul sugestiile şi ideile oferite de ONG-uri.

Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, a murit în 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica.

Decesul a fost cauzat de hemoragia externă, pe corpul copilului fiind găsite sute de plăgi, declara în 3 septembrie, medicul care a făcut autopsia, Abdo Salem, de la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML). Medicul a precizat că doar pe tălpile copilului de patru ani nu au fost găsite plăgi, restul corpului fiind cu sute de muşcături de câini.

Dosarul penal a fost deschis în 3 septembrie de Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar o zi mai târziu ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme, având în vedere complexitatea cauzei şi intensa mediatizare a acesteia.

Procurorii fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel şi verifică dacă au fost respectate dispoziţiile OUG 155/2001 privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţa că dosarul privind uciderea de către câini maidanezi a lui Ionuţ Anghel este în faza actelor premergătoare.

Răzvan Băncescu, coordonator de proiect la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, a fost audiat în 4 septembrie, el declarând atunci că nu se simte în niciun fel răspunzător pentru incidentul în urma căruia copilul de patru ani a murit sfâşiat de câini.

Băncescu preciza că a fost chemat de anchetatori pentru a da declaraţii în calitate de martor şi a adus mai multe documente, întrucât unul dintre câinii care au atacat copilul a fost al ASPA, fiind adoptat în decembrie 2008 de Asociaţia Caleidoscop. Acesta afirma că, din informaţiile sale, Asociaţia Caleidoscop a adoptat nouă câini de la ASPA.

În 6 septembrie, procurorii le-au audiat pe Carmen Secăreanu, preşedinta Asociaţiei Caleidoscop, şi pe Lavinia Mirela Nica, fost voluntar al Asociaţiei Caleidoscop, care în 2008 a semnat, în numele ONG-ului, pentru adoptarea unuia dintre câinii care l-au omorât pe Ionuţ Anghel.

În 9 septembrie au fost audiaţi Constantin Ciorăscu, administratorul firmei pe terenul căreia Ionuţ Anghel a fost omorât de câini, şi reprezentantul unui ONG.

Şase câini au fost ridicaţi în 2 septembrie de pe proprietatea firmei din apropierea Parcului Tei. Unul dintre aceştia, care avea urme de sânge pe bot, fusese sterilizat de ASPA şi adoptat de Fundaţia Caleidoscop în 2008, declara Răzvan Băncescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 10 septembrie, Legea privind câinii fără stăpân, care stabileşte, printre altele, un termen de 14 zile în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea.