Siegfried Mureșan avertizează că retrogradarea României la categoria junk ar avea efecte devastatoare asupra românilor. Europarlamentarul a precizat că în ultimii zece ani nicio țară membră UE nu a fost retrogradată.
Europarlamentarul spune că ultima țară care a retrogradat la junk a fost Slovenia, în luna mai a anului 2013. Acesta a explicat că retrogradarea României ar însemna mai puține investiții, mai puține locuri de muncă și dobânzi mai mari.
”Niciun stat membru al Uniunii Europene nu a fost retrogradat la junk de mai bine de 10 ani. Ultimele state membre ale Uniunii Europene care au fost retrogradate sunt:
Grecia — aprilie 2010
Irlanda — iulie 2011
Ungaria — noiembrie 2011
Portugalia — noiembrie 2011
Cipru — iunie 2012
Slovenia — mai 2013
Acestea au fost state aflate în criză adâncă la acel moment. Retrogradarea înseamnă că totul se schimbă în relația cu investitorii: mai puține investiții, mai puține locuri de muncă, dobânzi mai mari, datoria va fi mai greu de plătit, iar fiecare om ar resimți acest lucru imediat.
De aceea evitarea retrogradării este atât de importantă. Costurile retrogradării ar fi mult mai mari pentru fiecare om decât au fost măsurile luate în ultimul an. Responsabilitatea este necesară. Populismul costă.
Să nu luăm niciodată decizii despre care știm că vor avea consecințe negative asupra oamenilor”, a transmis europarlamentarul liberal pe rețelele de socializare.
Reamintim că agenţia de rating S&P a reconfirmat vineri, 2 octombrie, ratingul suveran al României la „BBB-„, cu perspectivă negativă. În această vară, România a trecut la limită de evaluarea Fitch și a primit apoi confirmarea Moody’s.
Evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 si posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare.