România a trecut ultimul examen al agenţiilor de rating: S&P Global menţine ratingul ţării noastre la „BBB-” cu perspectivă negativă şi nu ne retrogradează la „junk”

UPDATE: România a ajuns vineri la ultimul și probabil cel mai dificil examen al „sesiunii” de rating din acest an. Agenția de rating S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare: Respectarea angajamentelor fiscale și absorbția susținută a fondurilor europene au cântărit decisiv. Următorul pas este continuarea consolidării printr-un plan credibil pe termen mediu.

Agenția de rating S&P a reconfirmat astăzi ratingul suveran al României la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă, menținând România în categoria țărilor recomandate investițiilor

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.

Alte articole

Cum explică Monica Tatoiu cazurile de femicid din România: „Din gelozie și de regulă după consumul de alcool. Își pierde încrederea în sine”

Cât de mari sunt, de fapt, diferențele dintre salariile românilor. Bucureștiul se află cu 3.000 de lei peste cel mai prost plătite județe

În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 si posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare.

„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

S&P a confirmat progresele realizate în consolidarea fiscală

Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.

Menținerea ratingului de credit al României în categoria recomandată investițiilor a ținut cont de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, în condițiile în care fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbție de peste 90 % pentru granturi și 95 % pentru împrumuturi.

S&P avertizează asupra potențialelor consecințe negative ale prelungirii blocajului politic și reiterează importanță continuării procesului de consolidare fiscală

Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care S&P le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală asumat de țara noastră în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE. Agenția consideră astfel că blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în anul 2029.

S&P: Perioada imediat următoare va fi esențială pentru desemnarea cu succes a unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

S&P subliniază că formarea unui guvern susținut de o majoritate și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.

Agenția evidențiază că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile (care sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028), datoria publică netă estimându-se să urce la peste 60,0% din PIB în 2027.

Totodată, S&P apreciză că profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026 respectiv la 7% din PIB în 2027.

Factorii care pot revizui pozitiv sau negativ ratingul României

S&P subliniază că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând astfel deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Un asemenea scenariu ar fi susținut, în opinia agenției, de un plan de politici publice credibil pe termen mediu – eventual fundamentat pe un consens politic larg – și de o relansare a creșterii economice.

„Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice.
Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României.”, a completat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar putea îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028. Potrivit agenției există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.

Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica – de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.

Evaluările agențiilor internaționale de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și influențează condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se pot finanța de pe piețele financiare.

Menținerea calificativului României în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate. Reconfirmarea de astăzi arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori.

După ce a trecut la limită de evaluarea Fitch și a primit apoi confirmarea Moody’s, S&P Global Ratings urmează să decidă dacă menține țara în categoria recomandată investițiilor. Miza este majoră: România are deja calificativul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, adică se află pe ultima treaptă înainte de categoria „junk”. Decizia este așteptată vineri seara și, dacă S&P păstrează tiparul precedentei evaluări, ar putea veni în jurul orei 23:00, ora României.

Fitch a păstrat la 31 iulie calificativul BBB-, iar Moody’s a menținut la 7 august ratingul Baa3. Ambele reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.

Acum vine rândul S&P, iar contextul este mai complicat decât la începutul verii: România continuă să fie condusă de un guvern interimar, iar Cabinetul propus de Siegfried Mureșan a ratat pe 30 septembrie votul de încredere din Parlament. Prelungirea blocajului politic a amplificat presiunea asupra ratingului, într-o perioadă în care statul trebuie să demonstreze că poate continua reducerea deficitului.

România a trecut de Fitch și Moody’s. Dar avertismentele au rămas

Precedentul Fitch arată cât de aproape poate ajunge România de o decizie nefavorabilă.

În raportul publicat la finalul lunii iulie, Fitch a dezvăluit că autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului de rating și au furnizat informații suplimentare. În urma apelului, acțiunea finală de rating a fost diferită de concluzia inițială.

Motivul pentru care Fitch a reconfirmat ratingul României. Explicaţiile lui Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR

Fitch a păstrat România la BBB-, dar cu perspectivă negativă. Agenția a indicat printre vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația și fragmentarea politică.

O săptămână mai târziu, Moody’s a menținut la rândul său România în categoria investițională, la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului, dar a atras atenția asupra riscurilor ca fragmentarea politică să afecteze continuarea consolidării fiscale.

România a trecut primele două examene, însă fără să iasă din zona de risc.

S&P a evaluat în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O coborâre cu o treaptă a ratingului pe termen lung ar fi scos România din categoria recomandată investițiilor potrivit scalei S&P.

Vinerea Mare pentru economia României. Moody’s menţine ratingul ţării noastre, am scăpat momentan de „junk”

La precedenta evaluare programată, din 3 aprilie, S&P a menținut ratingul și perspectiva negativă. Agenția estima atunci că deficitul bugetar va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027 și avertiza că ar putea reduce ratingul dacă traseul consolidării fiscale s-ar îndepărta semnificativ de așteptările sale sau dacă întârzierile în accesarea fondurilor europene ar amplifica presiunile.

Ulterior, S&P a arătat că blocajul politic devine relevant pentru rating în măsura în care afectează capacitatea statului de a lua și implementa decizii.

„Nu avem o opinie despre politică în sine”, au explicat reprezentanții agenției, precizând că important este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. S&P a indicat anterior că un blocaj politic prelungit, care ar împiedica reducerea în continuare a deficitelor în 2027, poate pune presiune pe rating.

Argumentul Bucureștiului: deficitul scade chiar și în criză politică
Autoritățile încearcă să convingă S&P că, în ciuda instabilității politice, corecția bugetară nu a fost abandonată.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a declarat joi seara încrezător că România își va păstra ratingul recomandat investițiilor.

„Am mare încredere”, a spus Nazare, după discuțiile cu reprezentanții agenției. Principalul argument prezentat de partea română este execuția bugetară și faptul că, potrivit ministrului, în lunile de guvern interimar nu s-a produs un derapaj fiscal.

Datele prezentate recent de Ministerul Finanțelor indică un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, cu aproximativ 31% mai mic decât în perioada similară a anului precedent.

La întâlnirea din 24 septembrie cu delegația S&P au participat premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru susține că ajustarea fiscală deja realizată reprezintă principalul argument al României și că deficitul este pe cale să coboare spre 6% din PIB în acest an.

Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră că datele macroeconomice nu justifică în prezent o retrogradare, însă agențiile urmăresc în special ce se va întâmpla cu ajustarea bugetară în 2027 și 2028.

De ce este S&P examenul cel mai greu
Diferența față de evaluările Fitch și Moody’s este momentul politic în care vine verdictul. La 31 iulie și 7 august, agențiile au putut lua în calcul perspectiva instalării unui nou executiv. La începutul lunii octombrie, situația este diferită: tentativa de formare a Cabinetului Mureșan a eșuat în Parlament, iar incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare continuă.

Pentru agențiile de rating, problema nu este componența politică a unui guvern în sine, ci dacă acesta poate susține și aplica măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei.

Presiunile sunt accentuate de creșterea datoriei și de necesarul ridicat de finanțare al statului, într-un moment în care costurile de împrumut au crescut și piața urmărește îndeaproape ieșirea României din criza politică.