Indexarea de la 1 ianuarie și nota de plată de la 60% grad de îndatorare publică, față în față cu promisiunile clasei politice. Ce șanse au românii să primească pensii și salarii mărite

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România în aceste zile încape într-o singură întrebare: Dacă pensiile și salariile trebuie indexate la 1 ianuarie, cu ce bani se va respecta această promisiune?

Chiar și în ziua consultărilor pentru desemnarea noului premier, declarațiile politice despre pensii și salarii se așază frumos în vitrină. Ilie Bolojan susține că pensiile și salariile trebuie indexate. Din tabăra social-democraților, Sorin Grindeanu spune că indexarea „trebuie” făcută și că este „obligatoriu”. Iar în încheierea promisiunilor, Alexandru Nazare vorbește despre o „creștere prudentă” a pensiilor de la 1 ianuarie. Între timp, românii ascultă și speră.

Cum promit politicienii pensii și salarii mai mari, chiar și peste Legea responsabilității fiscal-bugetare

• Bolojan: „Pensiile și salariile ar trebui indexate”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ultimele sale declarații pe acest subiect, Ilie Bolojan nu a mai vorbit despre indexare ca despre o posibilitate îndepărtată. Pe 30 septembrie, premierul interimar a fost întrebat dacă viitorul Guvern va putea majora pensiile și salariile la începutul anului următor.

Alte articole

Ilie Bolojan și-a ajustat discursul: Din punctul meu de vedere, pensiile şi salariile ar trebui indexate

Ministrul de Finanţe Alexandru Nazare exclude modificări de TVA şi anunţă „o creștere prudentă a pensiilor” în 2027

„Din punctul meu de vedere, pensiile și salariile ar trebui indexate. Indexarea trebuie să vină”.

Argumentul lui Bolojan are la bază inflația din ultimii doi ani care a erodat puterea de cumpărare. Premierul interimar susține că orice guvern va trebui să ia în calcul o indexare. Însă, în buget, verbul „trebuie” are nevoie de un substantiv: sursă de finanțare.

• Și promisiunile continuă. Nazare vorbește despre „O creștere prudentă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu s-a hazardat la fel de mult pe subiect, însă gândește pozitiv privind ideea de a oferi mai mulți bani pentru pensii și salarii. Întrebat despre pensii, Nazare: „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă”, precizând că este vorba despre o indexare „de la 1 ianuarie”.

Cu toate acestea însă, ministrul Finanțelor a pus imediat indexarea lângă cealaltă realitate: România trebuie să facă ajustarea fiscală necesară pentru 2027. Tot în mesajul său, Alexandru Nazare a reiterat faptul că România are nevoie de resurse pentru ajustarea fiscală și că obiectivul pentru 2027 este o ajustare de până la 1% din PIB.

Cum prezintă politicienii până acum:

– Bolojan: trebuie indexat.
– Nazare: poate fi indexat, dar prudent.

Și undeva între cele două propoziții trebuie să încapă bugetul României care, momentan, nu poate fi recalculat, deoarece un Guvern interimar nu are aceste atribuții.

• Platoul promisiunilor este completat și de PSD. Grindeanu ridică miza: „E obligatoriu să le facem”

În stilul caracteristic inconfundabil, Sorin Grindeanu a ridicat miza și mai mult. Întrebat dacă pensiile și salariile vor fi indexate cu rata inflației dacă PSD ar ajunge să formeze Guvernul, liderul social-democrat a explicat că: „Astea trebuie să le facem la anul, e obligatoriu să le facem.” În continuare, el a mai transmis că „Nivelul de suportabilitate în România a atins punctul de fierbere.” În cazul social-democraților, indexarea nu este, așadar, doar o eventualitate bugetară, ci o necesitate pe care statul ar trebui să o aplice fără ezitare.

Și aici ne punem iar o întrebare bună în acest context: Cât costă acest „obligatoriu” și ce ne facem cu cei 60% din PIB?

Însă, așa cum trebuie să vedem și realitatea, în spatele acestor declarații stă o cifră ce nu poate fi mișcată de discursuri: datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. Legea 69/2010 obligă legal viitorul Guvern să taie sau să înghețe cheltuielile din cauza depășirii pragului guvernamental deja atins.

Înainte de a spune că țara noastră nu mai suportă nicio majorare de pensii și salarii, după ce datoria a trecut de 50%, putem să menționăm faptul că de moment aceasta nu este o prevedere constituțională. Legea stabilește praguri succesive pentru datoria publică: 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Așadar, după depășirea pragului de 50%, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB. La depășirea pragului de 55 de procente, ceea ce s-a și întâmplat, mecanismul devine mult mai amplu. Și, după ce se trece și de cei 60%, legea păstrează măsurile ce s-au aplicat pragurilor precedente, mai ales pe cele cu privire la controlul cheltuielilor de asistență socială. Iar marea problemă este că România deja este la pragul de îndatorare de 60%, iar Guvernul a transmis că depășirea impune prezentarea implicațiilor și măsurilor necesare., deficitul bugetar ESA pentru 2026 fiind estimat la 6% din PIB, după 7.9% în 2025 și 9.3% în 2024.

Mecanismul de alertă din Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 (Articolul 13)

Actul normativ stabilește o scară graduală de măsuri de austeritate pe care Guvernul este obligat să le aplice automat în momentul în care datoria publică depășește anumite praguri critice raportate la Produsul Intern Brut (PIB):

• Pragul I (Datoria publică trece de 50% din PIB, dar se menține sub 55%): În această etapă, legea impune automat înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Impactul direct constă în blocarea majorărilor salariale la stat, însă indexarea pensiilor rămâne legal posibilă în acest interval.

• Pragul II (Datoria publică trece de 55% din PIB, dar se menține sub 60%): Guvernul este obligat să aplice măsuri suplimentare prin înghețarea cheltuielilor cu asistența socială din sectorul public. Acest pas restrânge sever măsurile de sprijin social și ajutoarele de stat.

• Pragul III (Datoria publică depășește 60% din PIB): Acesta reprezintă cel mai sever prag de alertă economică. Executivul este obligat prin lege să inițieze un program justificativ de reducere a datoriei publice și să adopte măsuri dure de consolidare fiscală, agreate pentru semestrul următor. În această fază, atât pensiile, cât și salariile din sistemul bugetar sunt direct amenințate de un îngheț total, pe fondul riscului de sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Promisiuni făcute cu legi în spate

Legea pensiilor despre care tot vorbesc politicienii face referire la mecanismul de majorare anuală a valorii punctului de referință. Schimbările la nivel legislativ aprobate pentru anul în curs au dus deja la aplicarea regulii începând cu 2027. Prin urmare, există nu doar declarații care promit majorarea de pensii, ci și un cadru legislativ care trebuie pus în relație cu actuala situație economică.

Și aici apare blocajul…Pentru că politicienii vorbesc despre cât trebuie să primească românii, iar Ministerul Finanțelor trebuie să ne spună de unde vor veni acești bani. O pensie majorată în ianuarie nu reprezintă o cheltuială care dispare luna următoare, iar un salariu majorat în sectorul public devine automat o cheltuială permanentă,

În acest context, Nazare avertiza asupra unei necesități de construcție a unui buget credibil, mai ales că indexarea poate fi o decizie politică, însă plata ei este mai mult decât o problemă matematică.

„Principalul lucru este să avem un buget credibil”, spunea Nazare.

În același moment în care Nazare vorbea despre un buget credibil, promisiunea făcută de Sorin Grindeanu era public dezbătută de edilul social-democrat al Buzăului, Constantin Toma.

„Domnul Grindeanu spune niște prostii, spune că va indexa cu inflația salariile din zona bugetară și pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei acești bani? Pentru că dumnealui nu ne spune suma. În condițiile în care acești bani ar trebui împrumutați, cine te împrumută? Promisiuni populiste, probabil sunt făcute și în contextul în care ar fi alegeri anticipate, hai să alegem PSD-ul că ne mărește salariul și pensia.

Dacă țara nu livrează bani, ce trebuie făcut? Trebuie făcute aceste economii, ca acești bani economisiți să fie investiți în economia reală, nu investiți în salarii, în zona bugetară. Reforma administrativ-teritorială, care spune dumnealui că nu o face cu reduceri de posturi. Cum o face? Sau aia este reformă dacă nu reduci posturile? Aceste promisiuni n-au nicio acoperire. Sunt doar chestii populiste pe care, din păcate, partidul meu le-a făcut și până acum, le-a pus în aplicare și am ajuns la aceste deficite care sperie pe toată lumea, vorbesc de cei din exterior care ne asigură finanțarea”, a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Toma.

Scenariul anticipatelor și AUR vs PSD la vârful Guvernului

În tot acest puzzle complex mai există o piesă: eventualitatea alegerilor anticipate și ascensiunea AUR în sondaje – un lucru care ar putea schimba viitorul indexării pensiilor. Un sondaj INSCOP publicat în septembrie indica 39,7% pentru AUR la întrebarea privind intenția de vot pentru alegerile parlamentare.

Pensiile și salariile din sectorul public ar trebui indexate în 2027, după doi ani în care au fost înghețate. Art. 84 din Legea 360/2023 spune că:

„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut”.

Legea spune clar că pensiile ar trebui să crească cu 10% (inflația) plus 2% creşterea reală a câştigului salarial mediu brut = 12% indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027, potrivit legii.

Pensia medie pentru limită de vârstă este 3.100 lei. La 1 ianuarie 2027 pensia medie pentru limită de vârstă ar trebui să crească cu 370 de lei și să ajungă la 3.470 de lei.

În contextul negocierilor tensionate pentru formarea guvernului, liderul AUR, George Simion, a transmis ferm că partidul nu va susține nicio formulă de guvern propusă în Parlament (cum a fost respingerea premierului desemnat Siegfried Mureșan) și că insistă pentru organizarea de alegeri anticipate. AUR mizează pe faptul că instabilitatea politică și nemulțumirea populației i-ar putea ajuta să obțină mai multe voturi la un eventual nou scrutin.

Și aici ne gândim la 2027 iar. Pentru ca pensiile să fie indexate la 1 ianuarie 2027, este obligatorie adoptarea Legii Bugetului de Stat la finalul anului 2026. Dacă AUR și celelalte partide blochează validarea unui Guvern plin în Parlament, țara riscă să nu aibă un buget aprobat la timp, blocând așadar și indexarea veniturilor seniorilor.

Dacă se ajunge la alegeri anticipate chiar în preajma termenului limită, procesul legislativ de majorare a veniturilor riscă să fie amânat sau instrumentalizat politic în campania electorală.

Și social-democrații promit soluții dacă se ajunge la anticipate. Întrebat dacă vor fi indexate pensiile şi salariile cu rata inflaţiei, în situaţia în care ar putea fi desemnat premier al României, Sorin Grindeanu a răspuns că da.

„Lucrurile acestea trebuie să fie făcute fără niciun fel de ezitare şi fără niciun fel de nuanţe”. Mai mult, liderul PSD a precizat că scenariul anticipatelor este constituţional, deşi nu este de dorit pentru România.

„Sigur că scenariul anticipatelor e unul care este tot timpul pe masă, fiind un scenariu constituţional, noi nu fugim de acest scenariu, nu e unul de dorit pentru România, pentru că eu cred că încă patru luni, de acum încolo, nu pot fi organizate mai devreme de februarie din calculele pe care le-au făcut colegii mei, dacă s-ar porni rapid toate demersurile, încă patru luni de guvern interimar, de lipsa unui buget aprobat pentru 2027, de continuarea unui guvern interimar la Palatul Victoria care ia decizii proaste pentru români, chiar dacă e un guvern cu puteri reduse, ne va duce într-o situaţie critică în februarie, ăsta este motivul”, a mai precizat Sorin Grindeanu.

Ironia fină a momentului este dată fix despre faptul că politicienii discută despre indexare ca despre un gest de voință, dar bugetul țării are venituri și cheltuieli, rectificări și erori.

Iar dacă veniturile nu cresc suficient, fiecare leu în plus pentru pensii și salarii trebuie găsit în altă parte sau împrumutat. În timp ce politicienii doar promit acea indexare dar nu spun și de unde vor fi bani, România a ajuns în punctul în care până și calculatorul începe să aibă opinii.

De la 1 ianuarie 2027, pensiile și salariile pot avea o nouă cifră pe fluturaș. Întrebarea pe care statul încă trebuie să o lămurească față de toți românii este ce cifră va apărea pe nota de plată.