Ar putea avea România, în sfârșit, o femeie la Cotroceni? Lista numelor care au râvnit la statutul de „doamna președinte”

Cine spune că România nu ar putea avea o femeie președinte? Ei bine, o declarație recentă a fostului președinte Traian Băsescu ne deschide Cutia Pandorei și ne face să ne gândim azi la părțile feminine care au încercat să ocupe un loc la Cotroceni sau care ar putea să candideze la următoarele alegeri.

Cum ar arăta viitorul Parlament în caz de anticipate. Cum stau PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR în sondajele din ultimele luni. SINTEZĂ

Traian Băsescu a adus în discuție un nume neașteptat pentru viitoarea cursă pentru Cotroceni: Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Pe un alt culoar politic au fost vehiculate, în ultimii ani, numele Cristelei Georgescu și al Ancăi Alexandrescu. De la Graziela Bîrlă, Elena Udrea și Monica Macovei, la Viorica Dăncilă și Elena Lasconi, candidatura unei femei nu mai reprezintă de mult o excepție în politica românească.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Băsescu deschide Cutia Pandorei și aruncă un nou nume în jocul de la Cotroceni: Mirabela Grădinaru

Declarația care redeschide discuția vine așadar de la un om care cunoaște foarte bine cursele pentru Palatul Cotroceni, Traian Băsescu, președinte al României între 2004 și 2014. Băsescu a declarat pe 4 octombrie cum ar arăta configurația politică a următorilor ani și despre posibilitatea apariției unui partid nou. În acest context, fostul șef al statului a lansat o ipoteză: Mirabela Grădinaru.

Alte articole

România a trimis la Bruxelles „date confidențiale” privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Comisia Europeană va finaliza ancheta la finalul lui 2026: „Este prima dată când am primit de la un stat membru acte confidențiale despre alegeri”

Nicușor Dan anunță un raport complet despre anularea alegerilor prezidențiale: „Când o să dăm poza generală, multă lume o să spună: da, avem o influență rusă”

„S-ar putea să avem o candidată, pe doamna Mirabela Grădinaru”.

Fostul președinte și-a continuat ideea referindu-se la experiența strânsă de Mirabela în aparițiile oficiale alături de Nicușor Dan.

„A învățat mersul pe covoare prin toate capitalele”.

Deocamdată este doar o ipoteză lansată de Traian Băsescu, însă simplul fapt că numele partenerei actualului președinte este introdus într-o asemenea discuție aduce în actualitate o întrebare mai veche: poate România să aleagă o femeie pentru cea mai înaltă funcție în stat?

Prima femeie la alegerile pentru funcția de președinte

Istoria candidaturilor feminine la Președinția României nu începe nici cu Elena Udrea, nici cu Monica Macovei și nici cu Elena Lasconi –  trei figuri destul de cunoscute în lumea politică.

Alegerile anticipate, imposibila poveste a politicii. De ce nu a reușit România niciodată să trimită Parlamentul acasă înainte de termen

În anul 2000, printre cei 12 candidați la alegerile prezidențiale s-a aflat și Graziela Elena Bîrlă. Conform rezultatelor oficiale, aceasta a obținut 61.455 de voturi, rezultatul fiind extrem de departe de finala prezidențială ce s-a ținut între Corneliu Vadim Tudor și Ion Iliescu. Candidatura Grazielei rămâne însă un reper în istoria electorală postdecembristă: o femeie intra în lupta pentru Cotroceni într-o perioadă în care politica românească era dominată aproape total de bărbați.

Au urmat alegerile din 2004 și 2009, în ambele cazuri nefiind vreo femeie pe lista candidaților. Schimbarea avea să apară în 2014.

Elena Udrea și Monica Macovei – două femei, o singură luptă pentru Cotroceni

Alegerile prezidențiale din anul 2014 au adus o premieră demnă de ținut minte. Pentru prima dată, două femei cu o notorietate politică remarcabilă au intrat în cursa pentru prezidențiale: Elena Udrea și Monica Macovei.

Elena Udrea, candidată din partea PMP, a obținut în primul tur 493.376 voturi, adică 5,20% din voturile valabile. Monica Macovei, candidat independent după funcția de Ministru al Justiției și europarlamentar, a obținut 421.648 de voturi, adică 4,44%. Niciuna dintre cele două nu au fost aproape de finală, în lupta finală fiind Victor Ponta și Klaus Iohannis. Ce conta în acel moment era că scrutinul din 2014 arăta deja că prezența unei femei pe buletinul de vot pentru Cotroceni nu mai putea fi privită drept o curiozitate electorală.

Viorica Dăncilă, prima femeie ajunsă în finala pentru președinție

În anul 2019 a mai fost marcată o premieră. Viorica Dăncilă a devenit prima femeie ajunsă în turul II al alegerilor prezidențiale. Fost premier și candidat din partea Partidului Social Democrat, Dăncilă a dus confruntarea finală cu Klaus Iohannis. Rezultatele finale validate de CCR reliefează un număr de 3.339.922 de voturi obținute de Dăncilă. Procentual au fost 33,91% voturi, față de 66,09 cele obținute de Iohannis. Da, Dăncilă a pierdut categoric alegerile, dar candidatura sa a trecut de o barieră simbolică: pentru prima dată după 1989, unul dintre cei doi oameni dintre care românii aveau de ales era o femeie.

Și povestea se repetă cinci ani mai târziu. Elena Lasconi

Alegerile prezidențiale organizate în anul 2024 au dus la una dintre cele mai spectaculoase situații electorale de după căderea comunismului. Elena Lasconi, candidată din partea USR, a reușit să obțină voturile a 1.7772.503 români, adică 19,18%. Diferența de Marcel Ciolacu a fost una incredibil de mică. Liderul PSD a primit 1.769.761 de voturi, adică 19,15%. Aproximativ 2700 de voturi au despărțit locul II de III. Finala însă nu a mai avut loc. Lasconi urma să intre în turul doi alături de Călin Georgescu, clasat pe primul loc cu 22,94%.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces și a decis reluarea alegerilor de la zero. CCR a invocat o serie de nereguli și încălcări ale legilor electorale care, după considerentele magistraților, au afectat caracterul liber și corect al procesului electoral.

La alegerile din 2024, pe lista candidaților s-au mai aflat Ana Birchall – candidată independentă, Alexandra Bertalan-Păcuraru candidată din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

În final, Elena Lasconi a devenit a doua femeie din istoria României calificată în turul doi al alegerilor prezidențiale. La alegerile reluate în mai 2025, Lasconi nu a mai avut același succes. Aceasta a obținut doar 252.721 de voturi, reprezentând doar 2,68%.

În lista celor 11 candidați de la alegerile din 2025, alături de Elena Lasconi s-a mai aflat doar o femeie: Șandru Lavinia, candidată din partea Partidului Umanist Social.

Cine ar mai râvni la Cotroceni?

Pe lista numelor vehiculate pentru următoarele alegeri s-ar afla chiar și Cristela Georgescu, nimeni alta decât soția fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu. Speculațiile au apărut în contextul problemelor legale cu care se confruntă Călin Georgescu. Cristela nu a devenit candidat la alegerile din 2025 și nu există o confirmare oficială a intențiilor pentru viitor, însă aceasta ar fi confirmat, pe ocolite, în diferite emisiuni, că în situația în care va avea intenția aceasta va anunța public.

Întrebată direct de jurnaliștii de la HotNews dacă ia în calcul o eventuală candidatură proprie în cazul în care soțului ei i se va interzice să participe la scrutin, ea a declarat:

„Nu este cazul acum să fac astfel de declarații. Dacă va fi cazul, o să vă spun.”

De partea cealaltă, Anca Alexandrescu a mers mai departe decât o speculație. În contextul problemelor clasei politice din 2025, jurnalista a vorbit public despre posibilitatea unei candidaturi la Președinția României. Ulterior, Alexandrescu a făcut și pasul concret către politica electorală, intrând în competiția pentru Primăria Capitalei din 2025, ca independentă susținută de AUR și alte formațiuni.

România a avut femei premier și candidate la Cotroceni, dar niciodată o femeie președinte

După mai bine de trei decenii de alegeri libere, Palatul Cotroceni rămâne instituția care nu a avut niciodată o femeie în funcția supremă. Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan: toți președinții aleși ai României postcomuniste au fost bărbați. Însă traseul electoral ne arată o schimbare tot mai mare și ne face să ne dăm seama că românii ar putea vota o femeie!

De la 61.455 de voturi primite de Graziela-Elena Bîrlă în 2000 s-a ajuns, în 2019, la peste 3,3 milioane de voturi pentru Viorica Dăncilă într-o finală prezidențială. În 2024, Elena Lasconi s-a calificat, la rândul său, pentru turul al doilea, înainte ca întregul scrutin să fie anulat. Așadar, femeile de pe scena politică au șanse mari să candideze, acum rămâne să aflăm și dacă vor avea puterea să câștige titlul de „doamna președinte”.