Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute, de asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Decizia vine după o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.
BNR explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat puternic inflația în aceeași perioadă a anului trecut.
Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Potrivit BNR, evoluția a fost susținută de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, dar și de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
Pe partea economică, BNR constată o evoluție slabă. Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.
Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, o evoluție totuși mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului.
Consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre în care se aflau pe o traiectorie descendentă.
Deși inflația a scăzut puternic în vară, banca centrală estimează că aceasta va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul lui 2026.
Principalele riscuri sunt reprezentate de prețurile combustibililor și energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.
BNR menționează, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse importante de incertitudine. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
Pe termen mai lung, banca centrală vede însă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Știrea inițială
Analiștii băncii austriece Erste, banca-mamă a BCR, estimează că banca centrală va menține rata dobânzii de referință neschimbată la 6,50% în cadrul ședinței din 8 octombrie. „Este puțin probabil ca comunicatul de presă să ofere prea multe indicii cu privire la raționamentul BNR, cu excepția sugestiei unei revizuiri în sens ascendent a profilului inflației pe termen scurt în următorul Raport privind inflația, care urmează să fie publicat după ședința din 12 noiembrie”, arată banca.
Analiștii Erste se așteaptă ca rata dobânzii de referință să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, potrivit Economedia.ro.
Conform băncii, inflația de bază rămâne persistentă, fiind prevăzută să se încadreze în intervalul țintă al BNR abia în al patrulea trimestru al anului 2027.
Analiștii Erste consideră că sunt puțin probabile creșteri ale ratei dobânzii în România, într-o economie care funcționează cu un decalaj de producție profund negativ.
„Ratele pieței au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții valutare, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului românesc”, explică banca.
Erste preconizează o inflație de 6,4% față de aceeași perioadă a anului trecut până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul unei creșteri.
Este probabil ca acest lucru să ducă la o revizuire a prognozei la aproximativ 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.