FMI şi-a revizuit prognoza în ce priveşte economia României. Recesiune în 2026 şi revenire mult mai lentă în 2027

Noile estimări ale FMI sunt apropiate de cele publicate recent de Banca Mondială, care și-a revizuit, la rândul său, în scădere perspectivele privind economia României. Comisia Europeană urmează să publice luna viitoare propriile prognoze actualizate, după ce în raportul din mai anticipase o creștere economică de numai 0,1% pentru România în 2026.

FMI estimează, de asemenea, o deteriorare a principalilor indicatori macroeconomici. Potrivit raportului consultat de Profit.ro, inflația medie ar urma să ajungă la 8,2% în acest an și la 4,1% în 2027, peste nivelurile de 7,8%, respectiv 3,9%, anticipate anterior.

Deficitul de cont curent este prognozat să crească la 7% din PIB în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea precedentă, urmând să scadă la 6,7% din PIB în 2027.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, rata șomajului ar urma să urce la 6,5% în acest an, comparativ cu 6,1% în 2025 și cu prognoza anterioară de 6%.

Alte articole

Avertisment sumbru de la șefa FMI: Datoria publică mondială urmează să depășească 100% din PIB

FMI, avertisment pentru România. Ce a transmis reprezentantul organizației care ajută țările intrate în criză

La nivel mondial, FMI și-a menținut estimarea de creștere economică de 3,1% pentru 2026, anticipând o accelerare la 3,4% în 2027, după avansul de 3,5% înregistrat anul trecut. Instituția atrage însă atenția că stabilitatea aparentă a economiei globale ascunde diferențe tot mai mari între state.

„În prezent, 32 de economii generează 95% din creșterea mondială, comparativ cu 54 de economii în luna aprilie, în timp ce revizuirile în scădere au devenit mai frecvente, afectând aproximativ 47% dintre economii”, potrivit raportului.

Citeşte şi: Vești bune pentru pensionari. Se iau în calcul majorări ale pensiilor în 2027. Fosta șefă a Casei de Pensii: ”Pensionarii sunt în situații-limită”

FMI identifică geopolitica și dezvoltarea tehnologică drept principalele forțe care transformă economia mondială, avertizând că efectele pe termen lung ale acestora rămân dificil de anticipat.

„Geopolitica își găsește cea mai recentă și acută manifestare în conflictul din Orientul Mijlociu, în timp ce ostilitățile din alte regiuni și tensiunile din relațiile comerciale internaționale continuă să umbrească activitatea economică”, arată instituția financiară.

Potrivit FMI, conflictele militare determină creșterea și volatilitatea prețurilor energiei, cu efecte directe asupra inflației și activității economice.

„Până în prezent, sectorul privat pare să se fi adaptat bine la șocurile geopolitice provocate de conflictele directe și de disputele comerciale. Totuși, pe măsură ce perioadele scurte de acalmie alternează cu valuri de atacuri într-un conflict prelungit și trenant, unele dintre mecanismele de ajustare care au protejat economia mondială în faza inițială – bazate pe ipoteza unor ostilități de scurtă durată – se restrâng, iar riscul unor costuri economice mai mari devine tot mai evident”, se mai arată în raport.

În același timp, investițiile în inteligența artificială și în infrastructura tehnologică susțin cererea globală, însă efectele lor asupra productivității rămân incerte.

FMI transmite că „rămâne de văzut” dacă șocul pozitiv de cerere alimentat de investițiile în AI se va transforma, pe termen lung, într-un șoc pozitiv de ofertă, prin stimularea unei creșteri mai rapide a productivității.

Citeşte şi: EXCLUSIV Daniel Dăianu, despre scenariul alegerilor anticipate: ”Ar scufunda economia, ar face foarte mult rău”