Ideea de a apela la Fondul Monetar Internațional a provocat acum o serie de reacții diferite în rândul politicienilor și al responsabililor economici. În timp ce unii susțin că România ar trebui să negocieze preventiv cu FMI, pentru a evita o eventuală criză de finanțare, alții consideră că un acord nu este necesar atât timp cât țara își păstrează credibilitatea în fața investitorilor.
Dincolo de disputa politică, miza este dacă România își poate corecta dezechilibrele economice prin propriile măsuri sau dacă va avea nevoie de sprijinul unei instituții financiare internaționale. Iar politicienii, mai ales cei care au avut un rol important în conducerea țării, sunt de părere că un acord cu Fondul Monetar Internațional ar aduce beneficii țării.
Fostul președinte Traian Băsescu susține negocierea unui acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional. Într-o intervenție la România TV, acesta a vorbit despre posibilitatea obținerii unor împrumuturi la dobânzi de 1–2%, comparativ cu finanțarea mai scumpă de pe piețele internaționale.
„Ce bine ne-ar prinde să avem bani cu dobândă de la FMI”, a afirmat Băsescu, explicând că un asemenea acord ar putea fi utilizat pentru acoperirea unor obligații financiare ale statului.
Fostul președinte a insistat asupra caracterului preventiv al înțelegerii. România ar putea negocia o sumă disponibilă în caz de criză, fără obligația de a utiliza imediat fondurile.
Acesta a explicat că, în cazul în care autoritățile consideră că România se poate finanța în continuare de pe piețele internaționale fără ajutorul FMI, ar putea negocia cel puțin un acord preventiv cu instituția. Potrivit lui Băsescu, un asemenea mecanism ar permite statului să aibă acces la o sumă de bani stabilită în prealabil, pe care să o poată solicita în cazul apariției unei crize economice sau financiare.
„Să facă măcar un precautionary agreement. Știi, adică este un acord preventiv în care stabilești cu Fondul o anumită sumă, care, dacă intri în criză, ai tras-o”, a explicat Traian Băsescu.
Mugur Isărescu este de altă părere. România are nevoie de finanțare, dar nu neapărat de FMI
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a respins, la doar o zi după declarațiile lui Băsescu, necesitatea imediată a unui acord. El a explicat că FMI intervine în special atunci când statele întâmpină dificultăți privind balanța de plăți și disponibilitatea rezervelor valutare.
„Fondul vine când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu e cazul României. Țara are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, că acolo e vorba numai de un schimb de valute”, a afirmat guvernatorul BNR.
Isărescu consideră că România trebuie să atragă investiții străine, să utilizeze mai eficient fondurile europene și să păstreze accesul la piețele internaționale de capital.
„Țara are nevoie de bani, dar din investiții străine, din fonduri europene, care e bine să fie atrase în mai mare măsură și din împrumuturi pe piețele de capital și aici este riscul cel mare”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul a avertizat însă că pierderea credibilității externe ar putea schimba situația. Respectarea țintelor de deficit și menținerea ratingului suveran sunt esențiale pentru evitarea unui asemenea scenariu.
„Avem ținte de deficit. Trebuie să le îndeplinim și atunci și ratingul și credibilitatea țării pot fi menținute fără acord cu Fondul”, a declarat șeful BNR.
Guvernatorul a amintit că reprezentanții Fondului au fost în România în primăvara acestui an și că o nouă vizită ar putea avea loc în primăvara anului viitor.
„Fondul să știți că nu vine așa… E chiar prezent aproape săptămânal la noi, că ținem legătura cu ei, Banca Națională are legături permanente cu FMI, schimbăm informații, opinii. […] Asta nu înseamnă că facem un acord de tip stand-by cu ei pentru că nu de acei bani avem nevoie”, a precizat Isărescu.
Acordul cu Fondul Monetar Internațional aduce reacții în lanț pe scena politică
Președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra riscului ca o deteriorare a ratingului de țară să reducă accesul României la finanțare. Într-un asemenea scenariu, apelarea la FMI ar putea deveni necesară și ar presupune ajustări bugetare suplimentare.
„FMI-ul vine tot timpul cu condiții drastice de ajustare fiscală – financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a transmis Nicușor Dan.
Și Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că România nu are în prezent nevoie de un acord cu Fondul. El a pus accentul pe măsurile fiscale și pe importanța evaluărilor agențiilor internaționale de rating.
Un acord cu Fondul Monetar Internațional este un mecanism prin care un stat poate obține finanțare pentru depășirea unor dezechilibre economice sau pentru prevenirea unei crize.
În funcție de tipul programului, acesta poate include:
Un acord nu presupune automat creșteri de taxe, reduceri salariale sau înghețarea pensiilor. Aceste măsuri depind de programul negociat și de situația economică a țării.
Cel mai important acord recent a fost semnat în 2009, în timpul crizei financiare globale. România a beneficiat de un pachet internațional de aproximativ 20 de miliarde de euro, dintre care aproape 13 miliarde proveneau de la FMI. Programul a fost asociat unor măsuri severe de ajustare bugetară, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public și majorarea TVA în 2010. La scurt timp, România a negociat două acorduri preventive:
Mai multe țări europene au utilizat programe FMI în timpul crizelor financiare:
Așadar, un acord ar putea oferi țării noastre o rezervă financiară și ar putea reduce unele riscuri de finanțare. În schimb, ar presupune angajamente economice, iar utilizarea efectivă a fondurilor ar genera costuri și obligații de rambursare. La ora actuală este important să înțelegem cum poate îmrpumuta România bani, dar și dacă statul poate recâștiga și păstra încrederea creditorilor fără un program de sprijin de pe piața externă.