ANALIZĂ. FMI revine în calculele României. Bani mai ieftini sau reforme dureroase? Ce ar însemna un acord, cine îl susține și ce alte țări europene au apelat la sprijinul Fondului Monetar Internațional

România ajunge iar în fața unei hotărâri economice cu implicații istorice – un acord cu Fondul Monetar Internațional! Cu un deficit bugetar greu de controlat la ora actuală, datorii în creștere și presiuni asupra costurilor de împrumut, varianta unui sprijin financiar extern se află iar în atenția publică. Un astfel de acord ar putea oferi statului acces la finanțare în condiții mai avantajoase, dar ar putea veni și cu obligații privind taxele, cheltuielile bugetare și reformele economice.
Diana SB
19 nov. 2026, 09:08
ANALIZĂ. FMI revine în calculele României. Bani mai ieftini sau reforme dureroase? Ce ar însemna un acord, cine îl susține și ce alte țări europene au apelat la sprijinul Fondului Monetar Internațional
Fondul Monetar Internațional (FMI)

Ideea de a apela la Fondul Monetar Internațional a provocat acum o serie de reacții diferite în rândul politicienilor și al responsabililor economici. În timp ce unii susțin că România ar trebui să negocieze preventiv cu FMI, pentru a evita o eventuală criză de finanțare, alții consideră că un acord nu este necesar atât timp cât țara își păstrează credibilitatea în fața investitorilor.

Dincolo de disputa politică, miza este dacă România își poate corecta dezechilibrele economice prin propriile măsuri sau dacă va avea nevoie de sprijinul unei instituții financiare internaționale. Iar politicienii, mai ales cei care au avut un rol important în conducerea țării, sunt de părere că un acord cu Fondul Monetar Internațional ar aduce beneficii țării.

Traian Băsescu cere un acord cu FMI

Fostul președinte Traian Băsescu susține negocierea unui acord preventiv cu Fondul Monetar Internațional. Într-o intervenție la România TV, acesta a vorbit despre posibilitatea obținerii unor împrumuturi la dobânzi de 1–2%, comparativ cu finanțarea mai scumpă de pe piețele internaționale.

Vezi și: Analiză. Salariul minim de 5.000 de lei, pe masa Guvernului. Miza anului 2027 – mai mulți bani pentru angajați sau încă un an în care scumpirile înghit salariile?

„Ce bine ne-ar prinde să avem bani cu dobândă de la FMI”, a afirmat Băsescu, explicând că un asemenea acord ar putea fi utilizat pentru acoperirea unor obligații financiare ale statului.

Fostul președinte a insistat asupra caracterului preventiv al înțelegerii. România ar putea negocia o sumă disponibilă în caz de criză, fără obligația de a utiliza imediat fondurile.

Acesta a explicat că, în cazul în care autoritățile consideră că România se poate finanța în continuare de pe piețele internaționale fără ajutorul FMI, ar putea negocia cel puțin un acord preventiv cu instituția. Potrivit lui Băsescu, un asemenea mecanism ar permite statului să aibă acces la o sumă de bani stabilită în prealabil, pe care să o poată solicita în cazul apariției unei crize economice sau financiare.

„Să facă măcar un precautionary agreement. Știi, adică este un acord preventiv în care stabilești cu Fondul o anumită sumă, care, dacă intri în criză, ai tras-o”, a explicat Traian Băsescu.

Mugur Isărescu este de altă părere. România are nevoie de finanțare, dar nu neapărat de FMI
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a respins, la doar o zi după declarațiile lui Băsescu, necesitatea imediată a unui acord. El a explicat că FMI intervine în special atunci când statele întâmpină dificultăți privind balanța de plăți și disponibilitatea rezervelor valutare.

Vezi și: Analiză. Zonele din București și Ilfov unde investițiile imobiliare au adus câștiguri spectaculoase. Unde merită să cumperi astăzi un apartament, o casă sau un teren

„Fondul vine când avem o criză valutară și nu avem rezerve. Nu e cazul României. Țara are nevoie de bani, dar nu de bani de la FMI, că acolo e vorba numai de un schimb de valute”, a afirmat guvernatorul BNR.

Isărescu consideră că România trebuie să atragă investiții străine, să utilizeze mai eficient fondurile europene și să păstreze accesul la piețele internaționale de capital.

„Țara are nevoie de bani, dar din investiții străine, din fonduri europene, care e bine să fie atrase în mai mare măsură și din împrumuturi pe piețele de capital și aici este riscul cel mare”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul a avertizat însă că pierderea credibilității externe ar putea schimba situația. Respectarea țintelor de deficit și menținerea ratingului suveran sunt esențiale pentru evitarea unui asemenea scenariu.

„Avem ținte de deficit. Trebuie să le îndeplinim și atunci și ratingul și credibilitatea țării pot fi menținute fără acord cu Fondul”, a declarat șeful BNR.

Guvernatorul a amintit că reprezentanții Fondului au fost în România în primăvara acestui an și că o nouă vizită ar putea avea loc în primăvara anului viitor.

„Fondul să știți că nu vine așa… E chiar prezent aproape săptămânal la noi, că ținem legătura cu ei, Banca Națională are legături permanente cu FMI, schimbăm informații, opinii. […] Asta nu înseamnă că facem un acord de tip stand-by cu ei pentru că nu de acei bani avem nevoie”, a precizat Isărescu.

Acordul cu Fondul Monetar Internațional aduce reacții în lanț pe scena politică
Președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra riscului ca o deteriorare a ratingului de țară să reducă accesul României la finanțare. Într-un asemenea scenariu, apelarea la FMI ar putea deveni necesară și ar presupune ajustări bugetare suplimentare.

„FMI-ul vine tot timpul cu condiții drastice de ajustare fiscală – financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a transmis Nicușor Dan.

Și Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că România nu are în prezent nevoie de un acord cu Fondul. El a pus accentul pe măsurile fiscale și pe importanța evaluărilor agențiilor internaționale de rating.

Ce presupune concret un acord cu FMI

Un acord cu Fondul Monetar Internațional este un mecanism prin care un stat poate obține finanțare pentru depășirea unor dezechilibre economice sau pentru prevenirea unei crize.

În funcție de tipul programului, acesta poate include:

  •  Acces la finanțare: sume disponibile imediat, în tranșe sau doar în situații de necesitate.
  •  Reducerea deficitului: obiective privind echilibrarea veniturilor și cheltuielilor statului.
  •  Reforme fiscale: modificări ale sistemului de taxe și îmbunătățirea colectării.
  • Controlul cheltuielilor: măsuri privind bugetele instituțiilor publice și eficiența administrației.
  •  Monitorizare internațională: evaluări periodice ale îndeplinirii angajamentelor.

Un acord nu presupune automat creșteri de taxe, reduceri salariale sau înghețarea pensiilor. Aceste măsuri depind de programul negociat și de situația economică a țării.

România a mai apelat la FMI de-a lungul timpului

Cel mai important acord recent a fost semnat în 2009, în timpul crizei financiare globale. România a beneficiat de un pachet internațional de aproximativ 20 de miliarde de euro, dintre care aproape 13 miliarde proveneau de la FMI. Programul a fost asociat unor măsuri severe de ajustare bugetară, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public și majorarea TVA în 2010. La scurt timp, România a negociat două acorduri preventive:

  • 2011–2013: program de aproximativ 3,5 miliarde de euro cu FMI.
  •  2013–2015: un nou program preventiv, de aproximativ 2 miliarde de euro.

Ce alte state din UE au avut acorduri cu FMI?

Mai multe țări europene au utilizat programe FMI în timpul crizelor financiare:

  •  Grecia: din 2010, cu programe succesive de asistență financiară.
  •  Portugalia: din 2011, program de sprijin în contextul crizei datoriilor.
  •  Cipru: din 2013, pentru stabilizarea economiei și a sectorului bancar.
  •  Polonia: din 2009, prin linii de credit preventive.
  •  România: acorduri în 2009, 2011 și 2013.

Așadar, un acord ar putea oferi țării noastre o rezervă financiară și ar putea reduce unele riscuri de finanțare. În schimb, ar presupune angajamente economice, iar utilizarea efectivă a fondurilor ar genera costuri și obligații de rambursare. La ora actuală este important să înțelegem cum poate îmrpumuta România bani, dar și dacă statul poate recâștiga și păstra încrederea creditorilor fără un program de sprijin de pe piața externă.

Citește și: ANALIZĂ. Bucureștiul, la un cutremur distanță de dezastru! Peste 1.000 de clădiri riscă să se prăbușească, alte 33.000 ar putea fi grav afectate. Seismul din 18 noiembrie readuce în prim-plan vulnerabilitatea Capitalei