Au stat la cozi interminabile, au semnat contracte aparent reale și au câștigat speranța că vor avea, în sfârșit, o locuință pe care și-o vor permite. Pentru mii de români, promisiunea unui apartament de doar 35.000 de euro a fost mai mult decât o ofertă electorală, în condițiile în care piața imobiliară a explodat în ultimii cinci ani. Era o posibilitate de a scăpa de chirie, de rate și sentimentul că munca lor nu le va permite să dețină un bun propriu.
Apoi, George Simion a spulberat visele unor oameni nevinovați și a recunoscut că promovarea locuințelor a fost doar o strategie de marketing electoral. Și, cu toate acestea însă, la câteva zile după, peste 5,3 milioane de români l-au votat la alegerile prezidențiale din mai 2025.
Putem clar să ne întrebăm cum a fost posibil ca un politician asociat cu scandaluri parlamentare, declarații controversate și promisiuni false a fost votat de un număr atât de mare de români. Dar răspunsul nu trebuie să ne ducă doar cu gândul la AUR, ci la eșecul partidelor tradiționale și la modul în care mai funcționează azi încrederea în clasa politică.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a apărut în 2019, moment în care George Simion, cunoscut pentru activismul unionist, a intrata în competiția politică națională cu un discurs naționalist, conservator, mai ales antisistem!
În 2020, pe vremea pandemiei de coronavirus, partidul s-a folosit de nemulțumirea românilor față de restricții, neîncrederea în autorități și sentimentul că deciziile politice sunt luate fără consultarea cetățenilor.
AUR a intrat în Parlament cu aproximativ 9 procente din voturi, iar în 2024 a trecut cu brio de 18% la alegerile parlamentare. George Simion nu s-a oprit și a mers mai departe. În primul tur al alegerilor prezidențiale, în mai 2025, a obținut 41%, o cifră fabuloasă, calificându-se în finală. Cum a atras AUR românii? În locul explicațiilor economice complicate, partidul lui Simion a oferit vinovați. În locul compromisurilor politice, confruntare. În locul promisiunilor obișnuite, soluții spectaculoase.
Un episod important a fost pe 7 februarie 2022, în Parlament, în timpul dezbaterii unei moțiuni împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu. George Simion l-a bruscat pe ministru în tribună și i-a strigat: „Ești un hoț”.
Virgil Popescu îi ceruse anterior să meargă la Vladimir Putin pentru a obține scăderea prețului gazelor. După incident, Simion și-a justificat comportamentul în fața presei:
„Dacă vezi un hoț, te duci la el și îi zici că e un hoț”, a declarat liderul AUR.

Momentul în care George Simion țipă la Virgil Popescu Foto: Agerpres
La scurt timp, Simion a admis că gestul său nu era potrivit, dar a continuat să se folosească de facturile mari plătite de români. Și aici ne putem da seama că este unul dintre mecanismele prin care agresivitatea politică poate fi utilizată în capital electoral. Ceea ce unii români consideră comportament inacceptabil poate părea, pentru alții, dovada că un politician ar avea curajul de a înfrunta puterea.
În anul 2024, AUR a lansat intens promovata ofertă imobiliară din „Planul Simion”: apartamente cu două camere la 35.000 de euro, avans de 1.000 de euro și dobândă zero.
Campania condusă de liderul unionist vorbea despre construirea a până la un milion de apartamente vândute la acest preț. Au fost prezentate randări ale viitoarelor ansambluri rezidențiale, iar cetățenii au fost invitați să semneze contracte.
În iulie 2024, sute de persoane au fost fotografiate așteptând la un sediu AUR din București pentru a se înscrie. Documentele conțineau o condiție esențială: alegerea lui George Simion ca președinte al României.
Promisiunea a avut succes. Pentru un tânăr care nu își permite un apartament sau pentru o familie împovărată de chirie, 35.000 de euro reprezintă o perspectivă radical diferită de prețurile pieței.
Publicația Wall-Street relata în mai 2025 că aproximativ 40.000 de români se înscriseseră în program. Această cifră trebuie privită ca o informație relatată de presă, nu ca un număr verificat independent al beneficiarilor eligibili.
Într-un interviu oferit Digi24 în mai 2025, jurnalistul Claudiu Pândaru l-a întrebat direct pe liderul AUR: „Casele, se mai fac?”.
George Simion a răspuns că programul privea locuințe accesibile și sociale, susținând că oamenii nu înțeleseseră corect propunerea.

Românii care semnau pentru Planul Simion, la Bacău, în 2024
Foto: Factual.ro
A urmat declarația esențială:
„A fost forma noastră de marketing, de promovare, de mediatizare a acțiunii”.
Întrebat dacă oferta fusese prezentată într-o formă înfrumusețată pentru public, Simion și-a justificat strategia prin succesul electoral:
„Dacă nu aveam în acești ani formele acestea de promovare prin care să spargem blocada informațională, nu mai eram unde suntem astăzi, la 42% voturi”.
George Simion susținea că promisiunea poate rămâne în picioare, invocând programul ANL: Verificarea realizată de Factual.ro a contrazis complet această promisiune, arătând că documentele electorale prezentau explicit oferta imobiliară și nu o limitau la locuințe sociale ANL.
Pe 18 mai 2025, George Simion a reușit, ca un șoc, să obțină 5.339.053 de voturi, adică 46,5% din totalul voturilor valabil exprimate în turul doi. Nicușor Dan a câștigat cu 53,6%. Așadar, dezvăluirile cu privire la faptul că i-a mințit pe români nu l-au făcut să primească mai puține voturi. Se pare că mulți simpatizanți au ales să nu-l judece după fiecare declarație, ci după ce consideră că reprezintă: OPOZIȚIA UNUI SISTEM în care nu mai au încredere.
În momentul în care un alegător este convins că partidele tradiționale l-au dezamăgit, o contradicție a liderului preferat poate cântări mai puțin decât dorința arzătoare de schimbare.
Și adevărata problemă nu este doar Simion. Ascensiunea AUR reprezintă un verdict asupra partidelor care au condus România după comunism. PSD și PNL au promis reforme, servicii publice și venituri mai mari. Între timp, adevărul a fost altul. AUR a înțeles că indignarea poate mobiliza puternic și mai bine decât un program de guvernare detaliat la liniuță.
Există o diferență între a reprezenta nemulțumirea oamenilor și a le folosi speranțele pentru a obține voturi. În momentul în care un politician promovează apartamentele la 35.000 de euro, îi invită pe oameni să semneze contracte, iar apoi le spune că a fost doar „marketing electoral” înțelegem că nu mai este doar despre cum proiectul nu putea fi finalizat. Întrebarea este cât de mult mai contează răspunderea pentru promisiunile făcute.
Într-o Românie în care încrederea în instituții este erodată de la bază, un politician nu poate fi pedepsit pentru ceea ce promite, iar George Simion a demonstrat că nu poate construi un milion de case la 35.000 de euro, dar a dovedit că poate transforma cu brio o promisiune într-o campanie cu impact electoral memorabil.
Citește și: România, de 5 luni în sala de așteptare. Până găsim premierul, începe să ne coste scump interimatul