Iarnă cumplită dacă vortexul polar se rupe. Consumul de electricitate ar putea crește de trei ori în doar câteva săptămâni

Studiul, publicat în revista științifică Meteorological Applications și citat de Earth.com, arată că perturbările vortexului polar pot fi urmate de perioade de frig sever, în care oamenii folosesc mai multă energie pentru încălzirea locuințelor.

Experții au analizat 30 de episoade de încălzire bruscă a stratosferei, înregistrate începând din 1979, și au descoperit că probabilitatea unui consum extrem de electricitate crește de 1,5 până la 3 ori în săptămânile care urmează unei asemenea perturbări. Prin consum extrem, specialiștii înțeleg o cerere de electricitate cu cel puțin 20% peste media obișnuită a sezonului, iar efectele sunt mai puternice, de regulă, la două-trei săptămâni după ruperea vortexului polar.

Ce s-a întâmplat în Europa, în iarna lui 2018

În februarie 2018, vortexul polar s-a rupt în două, temperaturile au scăzut puternic în Marea Britanie și în nordul Europei, iar numeroase regiuni au fost lovite de ninsori abundente. Valul de frig a primit numele de „Bestia din Est”, iar cererea de energie pentru încălzire a crescut enorm.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vezi și Cum va arăta iarna 2026-2027. Concluzii surprinzătoare în urma unei analize a ultimelor 47 de ierni

Alte articole

Un vortex polar ajunge în România. Temperaturile scad cu până la 15 grade și nu este exclus să avem lapoviță și ninsoare la munte – Prognoza meteo

Avertisment de la meteorologi. Va lovi ”Super El Niño”! Care sunt riscurile pentru România

„Aceste fenomene nu influențează întotdeauna temperaturile de la sol”, a precizat Regan Mudhar, coordonatoarea studiului, de la Universitatea din Lausanne.

Experții au folosit modele climatice pentru a reconstitui iarna din 2018 și au comparat mai multe scenarii, cu și fără perturbarea stratosferică. Potrivit rezultatelor, ruperea vortexului polar a contribuit semnificativ la creșterea riscului de consum extrem de electricitate.

Studiul a mai arătat că efectele frigului asupra consumului de electricitate diferă mult de la o țară la alta. În statele nordice, creșterile au fost relativ moderate. Locuințele sunt, în general, bine izolate, iar sistemele energetice sunt pregătite pentru temperaturi geroase.

În Franța, situația este însă diferită. Numeroase gospodării folosesc încălzirea electrică, prin urmare, temperaturile foarte scăzute pot duce la creșteri rapide ale consumului. Specialiștii avertizează că această problemă ar putea deveni tot mai importantă pe măsură ce țările europene înlocuiesc centralele pe gaz cu pompe de căldură și alte sisteme electrice. Situația se poate complica atunci când frigul vine la pachet cu vânt slab, reducând producția de energie eoliană.

Totuși, există o veste bună: perturbările vortexului polar pot fi detectate înainte ca efectele lor să ajungă la nivelul solului. De obicei, între încălzirea bruscă a stratosferei și apariția eventualului val de frig trec două până la patru săptămâni, interval care le-ar putea permite operatorilor energetici să pregătească rezervele și să anticipeze o creștere puternică a cererii.

Specialiștii spun că încălzirea globală nu înseamnă dispariția episoadelor de frig extrem. Deși temperaturile medii cresc, perturbările vortexului polar vor continua să apară, iar Europa trebuie să își pregătească sistemele energetice pentru asemenea situații.

O analiză a ultimelor 47 de ierni dezvăluie că zăpada din Siberia a anticipat corect evoluția oscilației arctice în doar 25 de cazuri, astfel că vortexul polar și fenomenul El Niño ar putea oferi indicii mult mai importante despre cum va arăta iarna 2026–2027.

Citește și Elena Mateescu, scrisoare internă către angajaţii ANM: „Îmi pare sincer rău că această situație este sprijinită și de factori din interior”