Alegeri în Israel. Blocul lui Netanyahu este pe primul loc după numărarea a 88% din voturi

UPDATE: Likud, partidul condus de premierul Benjamin Netanyahu, se menţine lider şui după aproape 90% de voturi numărate

UPDATE: Likud, partidul condus de premierul Benjamin Netanyahu, a cerut miercuri poliției israeliene și serviciului de informații interne Shin Bet să investigheze posibile nereguli în secțiile de vot din comunitățile arabe, acuzând partidele acestora că ”fură alegerile” după ce participarea a crescut brusc în aceste localități, informează EFE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Alegerile în Statul Israel au fost furate de partide arabe care susțin terorismul și distrugerea statului evreu. Acest lucru s-a realizat prin infracțiuni grave, inclusiv mită, amenințări, violență, falsificare și utilizarea de software interzis pentru a mobiliza alegătorii”, a declarat partidul într-un comunicat publicat pe canalele sale.

Alte articole

Donald Trump reacționează după declarațiile lui JD Vance despre cauza înfrângerii republicanilor. ”Pe termen lung, este singura soluţie”. Ce planuri are cu șeful Pentagonului

CTP explică înfrângerea republicanilor la alegerile din SUA: „S-a votat cu BuBu, Buzunarul şi Burta, nu cu concepte morale”

Formațiunea politică de dreapta a afirmat că a prezentat ”sute de mărturii și dovezi” în fața serviciilor de securitate și a Comisiei Electorale Centrale în legătură cu presupuse nereguli, printre care menționează ”mii de plicuri” care, potrivit versiunii lor, conțineau ”bani împreună cu buletinele de vot pentru partidul Raam” (formațiune arabă care ar urma să obțină 7 mandate, conform celor mai recente date ale numărării voturilor).

În plus, partidul lui Netanyahu a denunțat incidente de ”amenințări și violență” împotriva personalului din centrele de votare, precum și cazuri de alegători care intrau împreună în cabinele de vot, cazuri de persoane care au votat sub identități false, discrepanțe între numărul de plicuri și numărul de votanți și utilizarea de software ilegal pentru mobilizarea alegătorilor.

După numărarea a 85% din buletinele de vot, Partidul Likud și formațiunile aliate au un mic avans față de principalul bloc de opoziție, condus de centristul Gadi Eisenkot – 54 de mandate față de 49 – nicio alianță nereușind să obțină cel puțin 61 din cele 120 de locuri în Knesset, necesare pentru a obține o majoritate parlamentară.

UPDATE După numărarea a 84,5% din voturi, blocul condus de Netanyahu are 54 de locuri în Knesset, în timp ce alianța condusă de Gadi Eisenkot – 49 de locuri. Partidele arabe au scăzut la 17 mandate.

UPDATE numărătoarea oficială a peste 72% din voturi arată că blocul politic condus de premierul Benjamin Netanyahu e pe primul loc, cu 54 de locuri din cele 120 ale Knesset-ului (Parlamentul israelian), în timp ce principalul bloc de opoziție, condus de Gadi Eisenkot, are la acest moment 48 de locuri. Niciuna dintre tabere nu ar obține însă majoritatea de 61 de mandate necesară pentru formarea guvernului.

Partidele arabe au ajuns la 18 locuri, după ce Ra’am a câștigat două locuri, iar formațiunile politice care se află în prezent sub pragul de 3,25% sunt Rezerviștii (2,7%), Poporul Israelului (1,7%) și Publicul Haredi (0,2%).

UPDATE Primele rezultate parțiale publicate de Comisia Electorală Centrală din Israel arată un avans de 10 mandate pentru formațiunile care îl susțin pe premierul Benjamin Netanyahu, dar după numărarea a 41,9% din voturi nicio formațiune nu a obținut majoritatea.

Datele centralizate miercuri, până în ora 6, după numărarea a 41,9% din urne, arată că blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut, până în prezent, 57 de mandate, iar opoziția 47. Diferența dintre cele două tabere și pragul de 61 este acoperită de Lista Comună, alianță predominant arabă, și de formațiunea Ra’am, care și-ar împărți cele 16 mandate rămase, notează The Times of Israel.

„Likud este cel mai mare partid din Israel”, a anunțat Benjamin Netanyahu în noaptea de marți spre miercuri, 28 octombrie, după închiderea urnelor în scrutinul parlamentar.

UPDATE 2:

Partidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu a obţinut cele mai multe voturi la alegerile de marţi, însă niciuna dintre cele două tabere politice din Israel nu are un drum limpede către formarea unui guvern, arată sondajul la ieşirea de la urne, realizat de Canal 12, transmite The Times of Israel.

Sondajul la ieşirea de la urne arată că blocul partidelor evreieşti care se opun lui Netanyahu este cel majoritar şi se estimează că va obţine un total de 52 de mandate, comparativ cu 50 de mandate pentru partidele care îl susţin pe premier. Însă niciuna dintre tabere nu se apropie de majoritatea de 61 de locuri din Knesset, care are 120 de locuri.

Partidele conduse de arabi, care se opun şi ele lui Netanyahu, se estimează că vor obţine 18 locuri în parlament – record pentru acestea.

Conform sondajului la ieşirea de la urne, Likud va obţine 24 de locuri în Knesset, în timp ce partidul de opoziţie de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot, va avea 22.

Lipsa unui câştigător clar confirmă sondajele din ultimele săptămâni, care au anticipat un scor neconcludent la alegerile de marți. Asta indică faptul că partidele, în săptămânile următoare, vor negocia în încercarea de a aduna suficient sprijin pentru a forma un guvern, eventual cu sprijinul partidelor conduse de arabi, care, în general, nu s-au alăturat coaliţiilor de guvernare.

Atât Netanyahu, cât şi Eisenkot ar putea să-şi declare victoria şi să îi ceară preşedintelui Isaac Herzog să le acorde prioritate în formarea unui guvern, având în vedere că Netanyahu conduce cel mai mare partid, iar Eisenkot conduce cel mai mare bloc.

Totuşi, rămâne deschisă şi posibilitatea ca nici Netanyahu, nici adversarii săi să nu reuşească să formeze o coaliţie. În acest caz, Israelul ar putea organiza alegeri repetate, Netanyahu rămânând în funcţia de premier interimar. S-ar repeta astfel scenariul din perioada 2019-2022, când au fost organizate cinci runde de vot.

UPDATE: Conform datelor publicate de The Times of Israel, prezența la vot a ajuns la 66,7% până la ora 18:00, față de 57,7% la aceeași oră în 2022. Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată la această oră din 1973, de când autoritățile israeliene colectează astfel de date.

Peste 4,8 milioane de israelieni votaseră până la ora 18:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Secțiile de votare urmează să se închidă la ora 22:00, ora României.

Scrutinul de marți este primul de după masacrul comis de Hamas la 7 octombrie 2023. Netanyahu (77 de ani) a încercat să convingă că, în ciuda celor petrecute acum trei ani. rămâne cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului. Argumente? Loviturile date Hamasului în Gaza și Hezbollahului în Liban.

Premierul în exercițiu a promis că, dacă va câștiga alegerile, va ”duce treaba la bun sfârșit” în Iran, în timp ce miniștrii săi de extremă dreapta, Itamar Ben Gvir și Bezalel Smotrich, au prezentat planuri pentru expulzarea palestinienilor din Gaza și din Cisiordania ocupată.

Potrivit Reuters, Netanyahu își joacă din nou viitorul politic la scrutinul de marți, pe fundalul cicatricilor lăsate de atacul Hamas din 2023, al conflictelor regionale cu Gaza și Iranul și al izolării diplomatice tot mai severe a țării. Totuși, liderul care domină de 19 ani scena politică are prima șansă de a încheia alianțele necesare pentru a rămâne la cârma guvernului, notează aceeași agenție de știri.

Gadi Eisenkot a avut o campanie mai electorală mai discretă decât Benjamin Netanyahu, mizând pe o imagine de sobrietate și seriozitate și promițând să ”reunească din nou toți israelienii”.

Tabăra sa, din care fac parte foștii premieri Naftali Bennett și Yaïr Lapid, precum și politicieni experimentați precum Avigdor Liberman și Yaïr Golan, a mai promis, printre altele, să înființeze o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilitățile în legătură cu eșecurile care au dus la evenimentele tragice din 7 octombrie 2023.

Alegeri în Israel. Când se află rezultatele

La urne sunt așteptați circa 7,3 milioane de oameni, presa din Israel anticipând o rată de participare foarte ridicată, pe măsura mizei alegerilor; este cel mai important scrutin din ulimii ani, subliniază CNN, potrivit hotnews.

Iar populația a confirmat așteptările, cel puțin în prima parte a zilei. Prezența la urne era, la orele prânzului, de 31,5 la sută – cea mai mare rată de participare în primele cinci ore ale votului din 1973, potrivit Times of Israel.

Și rata de participare în rândul soldaților din Forțele de Apărare Israeliene a atins un nivel de record. Astfel, până la ora 10:00, votaseră circa 30 la sută dintre militari, după cum relatează cotidianul Haaretz.

Citește și Potop de rachete peste Ucraina, doar două din 16 au fost interceptate

Scrutinul nu este lipsit de acuzații grave. Benjamin Netanyahu i-a acuzat, în timp ce vota, pe opozanţii săi arabi israelieni de faptul că încearcă ”să fure alegerile”, după ce i-a atacat de-a lungul întregii campanii electorale, relatează AFP, citată de news.ro.

Premierul a anunţat că ”trei oficiali de rang înalt” ai unui partid majoritar arab au fost arestaţi în sudul Israelului.

Potrivit lui Netanyahu, respectivii aveau asupra lor plicuri cu bani.

Autorităţile electorale au precizat că aceste persoane – arestate în apropietrea domiciliilor lor – ”nu au ajuns încă la secţia de votare”  şi că o anchetă este în desfăşurare.

Pe de altă parte, Asociația pentru Drepturi Civile din Israel (ACRI), cea mai veche organizație neguvernamentală din Israel, a avertizat că votul ar putea fi obstrucționat în mod voit în secțiile din orașele unde există minoritate arabă. Organizația a făcut un apel la autoritățile electorale, pentru a verifica ce se întâmplă la secțiile de votare unde au fost raportate întârzieri semnificative și inexplicabile în procesul electoral. ONG-ul a argumentat că a primit mai multe sesizări conform cărora sunt cozi lungi la multe secții, scrie The Jerusalem Post.

Secțiile de vot sunt deschise în intervalul 7:00 – 22:00. Imediat după închiderea acestora, posturile TV vor prezenta exit-poll-uri privind votul israelienilor.

Citește și Rusia ar putea cere retragerea trupelor NATO din România şi Europa de Est. Planul lui Putin pentru negocierile de pace