Analiză – Ce ar însemna pentru economia României sistarea reducerii accizei la motorină. Prețurile în construcții ar exploda, fabricile nu ar putea garanta prețurile de producție: ”Nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”

Deși activitatea din construcții a înregistrat o creștere semnificativă în primele opt luni ale anului, companiile întâmpină dificultăți tot mai mari în estimarea cheltuielilor pentru proiectele viitoare. Fluctuațiile cursului valutar, scumpirea combustibililor și a energiei, dar și incertitudinile privind finanțarea investițiilor publice determină producătorii să reducă perioada de valabilitate a ofertelor, în unele cazuri la numai 30 de zile.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 20 octombrie, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 15,4%, ca serie brută, în perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu intervalul corespunzător din anul precedent.

Construcțiile rezidențiale au consemnat un avans de 22,9%, iar lucrările de construcții noi au crescut cu 18,7%.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În august, volumul lucrărilor a fost cu 40,5% mai mare decât în aceeași lună din 2025, în timp ce segmentul clădirilor rezidențiale a înregistrat o creștere de 54,9%. Analiștii avertizează însă că evoluția unei singure luni trebuie interpretată cu prudență.

Alte articole

Fermierii ar putea cumpăra motorină fără acciză din 2027. Anunțul făcut de ministrul Agriculturii

Preț carburanți 2 noiembrie 2026. Un plin de motorină se apropie de 550 lei

Cursul euro, unul dintre principalele riscuri pentru constructori

Cosmin Răileanu, fondatorul Depozit Virtual, consideră că dificultatea majoră a companiilor nu este reprezentată exclusiv de creșterea prețurilor, ci de imposibilitatea anticipării acestora.

„Toată lumea vorbeşte despre posibilitatea unui euro la 6 lei. Eu cred că euro este doar vârful aisbergului. Problema reală este suprapunerea a cinci presiuni: curs valutar, energie, combustibil şi transport, materiale şi finanţare. Dacă acestea se mişcă simultan, fabrica nu mai poate garanta preţul, distribuitorul nu mai poate garanta preţul, iar constructorul nu mai poate calcula cu suficientă siguranţă cât îl va costa peste şase luni un proiect contractat astăzi. Pentru mine, acesta este cel mai important semnal din piaţă înainte de 2027: nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea”, spune Cosmin Răileanu.

Analiza subliniază că un curs de șase lei pentru un euro reprezintă un scenariu posibil, nu o evoluție certă.

Moneda europeană a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pe 6 octombrie 2026, în timp ce pe 21 octombrie cursul era de 5,3297 lei. La începutul anului, euro era cotat la 5,0905 lei, ceea ce indică o depreciere a monedei naționale de aproximativ 4,7%.

Până la pragul de șase lei, diferența ar fi de aproximativ 12-13%.

Efectele unei eventuale deprecieri suplimentare s-ar resimți nu doar asupra materialelor importate, ci și asupra produselor fabricate în România, deoarece numeroși producători achiziționează materii prime, componente și echipamente în euro.

Astfel, constructorii care semnează contracte în lei riscă să suporte costuri suplimentare dacă achizițiile sunt efectuate ulterior, la un curs valutar mai ridicat.

Motorina s-ar putea scumpi cu 0,85 lei pe litru

O altă sursă de presiune asupra prețurilor este reprezentată de costurile combustibililor, care influențează atât transportul materialelor, cât și funcționarea utilajelor.

„Materiile prime trebuie transportate către fabrici, produsele finite către distribuitori sau şantiere, iar utilajele trebuie alimentate pe întreaga durată a lucrărilor. Între 4 septembrie şi 10 octombrie 2026, preţul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru, cu un maxim de 10,95 lei/litru pe 22 septembrie, iar cel al benzinei cu 5,0%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe pieţele internaţionale. Preţurile includ o reducere temporară de 25% a accizei la motorină, valabilă până la 31 octombrie 2026; în lipsa unei prelungiri, motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei/litru”, se arată în analiză.

Materialele grele și voluminoase sunt deosebit de sensibile la modificarea tarifelor de transport. Distanța dintre fabrici și șantiere, numărul livrărilor intermediare și gradul de încărcare a camioanelor pot influența semnificativ costul final al lucrărilor.

În paralel, sectorul se confruntă cu incertitudini privind prețurile energiei.

Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute puțin peste 70%, cel mai redus nivel pentru această perioadă de la începutul monitorizării, în 2011.

Potrivit analizei, într-un scenariu caracterizat de temperaturi foarte scăzute, rezervele ar putea coborî până la aproximativ 11%.

Scumpirea gazelor și a electricității poate afecta producția de ciment, cărămidă, sticlă, oțel și materiale termoizolante, însă amploarea impactului depinde de consumul energetic și de contractele fiecărui producător.

Șapte din zece fabrici nu pot stabili prețurile pentru 2027

Potrivit lui Cosmin Răileanu, aproximativ 70% dintre fabricile cu care compania sa colaborează nu pot formula în prezent o politică de preț stabilă pentru anul viitor.

În numeroase categorii de materiale, ofertele comerciale sunt valabile numai 30 de zile, în condițiile în care proiectele de construcții pot avea perioade de execuție de șase, nouă sau douăsprezece luni.

Această diferență între durata contractelor și valabilitatea ofertelor de aprovizionare creează riscuri financiare pentru constructori.

O companie care participă la o licitație în septembrie 2026, pe baza unor prețuri disponibile la acel moment, nu are garanția că va putea cumpăra aceleași materiale în martie 2027 la costuri similare.

Specialiștii recomandă negocierea unor clauze contractuale de ajustare a prețurilor și planificarea achizițiilor în funcție de etapele lucrărilor.

Cumpărarea materialelor în avans poate limita expunerea la scumpiri, însă presupune blocarea unor resurse financiare și cheltuieli suplimentare pentru depozitare.

Finanțarea investițiilor publice, o altă problemă pentru constructori

Analiza atrage atenția și asupra dificultăților de lichiditate cu care se confruntă companiile, inclusiv cele implicate în proiecte finanțate din fonduri publice.

La 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea creditelor bugetare alocate pentru anul în curs Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”.

Începând cu 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată pentru beneficiarii vizați, cu anumite excepții.

Reluarea mecanismului depinde de o eventuală suplimentare a fondurilor, prin rectificare bugetară sau prin alocări din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.

Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește prima rectificare bugetară a anului, așteptată până la sfârșitul lunii octombrie, urmând ca o a doua rectificare să aibă loc la finalul lunii noiembrie.

Printre prioritățile anunțate se numără sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanță și compensările pentru energie. Până la momentul realizării analizei, nu fusese comunicată o suplimentare a finanțării pentru programul „Anghel Saligny”.

Autorii studiului precizează că această situație nu presupune blocarea tuturor șantierelor finanțate din bani publici, dar evidențiază dificultățile companiilor care trebuie să suporte cheltuielile înainte de încasarea sumelor aferente lucrărilor executate.

„Putem ajunge într-o situaţie paradoxală: România să aibă proiecte, fonduri europene şi şantiere, dar constructorii să nu mai poată estima suficient de precis costul lucrărilor şi, în acelaşi timp, să fie obligaţi să finanţeze perioade tot mai lungi din propriul cash”, afirmă Cosmin Răileanu.

În aceste condiții, constructorii pot ajunge să suporte simultan scumpirea materialelor, creșterea cheltuielilor de transport și costuri suplimentare de finanțare.

Analiștii subliniază că aceste riscuri nu înseamnă că toate prețurile vor crește inevitabil. Unele costuri se pot stabiliza sau chiar reduce, însă dificultatea constă în lipsa unor repere suficient de stabile pentru întocmirea bugetelor.

Creșterea volumului lucrărilor cu 15,4% în primele opt luni ale anului confirmă existența unei activități susținute în sector, fără să garanteze însă că proiectele contractate pentru 2027 vor beneficia de aceleași condiții economice.

În opinia fondatorului Depozit Virtual, gestionarea achizițiilor și protejarea lichidităților vor deveni esențiale pentru menținerea profitabilității companiilor.

„De aceea cred că 2027 nu va fi neapărat anul celui care construieşte sau vinde cel mai mult. Va fi anul celui care cumpără cel mai bine, îşi protejează marja şi îşi controlează cash-flow-ul. Următoarea bătălie din construcţii nu va mai fi doar pentru proiecte. Va fi pentru predictibilitate şi lichiditate”, conchide fondatorul Depozit Virtual.

Citește și: Prețurile carburanților au explodat în România. Cât costă un plin de benzină sau motorină comparativ cu 2025 și cum se schimbă prețul produselor de la raft din această cauză