Purtătorul de cuvânt al SRI, despre ameninţările Rusiei şi operaţiunile de sabotaj din România: „Nu ne este frică, însă suntem preocupaţi”

Ovidiu Marincea a precizat că SRI a făcut publice, începând din 2024, patru cazuri de sabotaj în România. Potrivit acestuia, persoanele implicate nu sunt agenți specializați, ci indivizi recrutați pentru îndeplinirea unor sarcini precise, în schimbul unor sume de bani. Serviciul urmărește identificarea amenințărilor înainte ca acestea să se materializeze, în cooperare cu instituțiile românești și serviciile de informații partenere.

Reprezentantul SRI a vorbit și despre provocările generate de războiul hibrid, arătând că o operațiune ostilă poate fi organizată simultan din mai multe state și executată de persoane care nu cunosc identitatea adevăraților coordonatori. În ceea ce privește amenințările provenite din Rusia, Marincea a subliniat că serviciul nu se teme de acestea, dar urmărește cu atenție evoluțiile de securitate.

Referindu-se la modalitățile prin care sunt inițiate operațiunile de sabotaj, Ovidiu Marincea a explicat că recrutarea poate începe printr-un simplu mesaj transmis pe internet.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acțiunile de sabotaj, ca parte a războiului hibrid, pot începe printr-o simplă solicitare pe o rețea socială, prin care i se oferă unui cetățean o sumă de bani, în general, mult mai mare față de cerință.”, a spus acesta, la Antena 3.

Alte articole

Ucrainean acuzat de sabotaj la Uzina Carfil, arestat preventiv în Polonia. Bărbatul a refuzat extrădarea în România

Ce urma după Carfil? Rețeaua de sabotaj coordonată din Rusia avea mai multe ținte în România și Europa. Doi suspecți, prinși în Germania când pregăteau noi atacuri

În privința profilului persoanelor vizate de recrutori, reprezentantul SRI a arătat că sunt căutați în special indivizi aflați în situații dificile, ale căror vulnerabilități pot fi exploatate.

„Este un cetățean vulnerabil, în general. Este un cetățean care are probleme cu banii sau care are probleme de ordin penal ori care este exclus din societate, din grupurile sociale din care face parte. Și atunci această vulnerabilitate este exploatată la maximum de coordonatori. Trebuie să fii foarte atent pentru a alege cu precizie pe cineva care își poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune.

Nu vă imaginați că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni foarte bine antrenați. După cum ați putut vedea din cazurile pe care Serviciul Român de Informații le-a făcut publice începând cu 2024 încoace, noi am făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România. Puteți observa că cei care le-au executat sunt niște persoane utilizate într-un scop foarte bine precis și coordonate.

Ca în toate celelalte state, pentru că nu vorbim doar despre România, toate aceste activități sunt coordonate. Ele pot începe de la documentarea anumitor obiective militare, prin solicitări care par ușoare, pentru o sumă consistentă de bani: să mergi și să documentezi, să faci niște fotografii. Nu în ultimul rând, prin recrutarea de agenți din alte state, din state proxy, Federația Rusă își ascunde originea acțiunii de sabotaj, a atacului. Adică, cu alte cuvinte, Federația Rusă poate da vina pe alte state, ceea ce s-a și întâmplat.”, a continuat oficialul SRI.

Citeşte şi: Partidul lui Ilie Bolojan, executat silit pentru „greaua moştenire” de la Nicolae Ciucă. ANAF vrea să recupereze 14 milioane de lei de la PNL

În ceea ce privește măsurile de prevenire, Marincea a explicat că SRI încearcă să descopere din timp persoanele implicate, obiectivele vizate și rețelele de coordonare. Acesta a insistat asupra necesității cooperării internaționale, având în vedere caracterul transfrontalier al operațiunilor.

„Până la urmă, Serviciul Român de Informații urmărește să identifice aceste amenințări într-o fază incipientă, cât mai devreme, pentru a putea descoperi cine coordonează, care sunt țintele vizate, ce persoane proxy din alte state sau cetățeni români pot fi angrenați în această activitate de sabotaj. Însă toate aceste lucruri nu le putem face singuri, pentru că sabotajul este o activitate transfrontalieră a Federației Ruse.

Așa cum explicam mai devreme, acțiunile se pot coordona din Federația Rusă. Un cetățean dintr-un alt stat este coordonatorul unui proxy, care contactează un cetățean din România sau aflat pe teritoriul României, și este foarte greu de atribuit. Dar tocmai rolul Serviciului Român de Informații este, pe de o parte, să prevină astfel de activități și, pe de altă parte, împreună cu toate celelalte servicii omoloage și cu instituțiile din plan intern, DIICOT, MApN, MAI, să identifice rapid autorii și să îi dea pe mâna justiției.”, explică Marincea.

Referindu-se la principalele provocări pe care serviciul le va avea de înfruntat în următorii ani, Ovidiu Marincea a indicat viteza cu care pot fi organizate și coordonate operațiunile ostile, fără ca persoanele recrutate să cunoască identitatea celor care le-au comandat.

„Cred că cea mai mare provocare a SRI este faptul că astăzi o amenințare poate trece granița printr-un telefon, poate fi coordonată simultan din trei state și poate fi pusă în practică de niște persoane care nici măcar nu știu cine este comanditarul lor.

Citeşte şi: PSD a aprins lumina în cămara USR şi a deconspirat 32 de sinecurişti. Lista „fripturiştilor” din CA-uri

Într-o astfel de dinamică, activitatea serviciilor de informații, în general, și activitatea Serviciului Român de Informații sunt puse la grea încercare.”, a mai declarat purtătorul de cuvânt.

Reprezentantul SRI a fost întrebat dacă amenințările venite din partea Federației Ruse provoacă teamă în interiorul serviciului. Marincea a răspuns că instituția dispune de informațiile, strategia și resursele necesare pentru a face față provocărilor, subliniind însă că acțiunile Moscovei reprezintă un motiv de îngrijorare pentru întreaga comunitate euroatlantică.

„Frica presupune, în esență, lipsa de cunoaștere sau incertitudine cu privire la capacitatea de a face față unei amenințări. Astăzi a devenit evident că Rusia derulează activități în multiple domenii, care îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga comunitate euroatlantică. Dacă vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare militară directă, noi, în interiorul granițelor NATO, asistăm la provocări dinspre toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride în limbajul uzual.

Deci, revin și subliniez: frica este direct proporțională cu lipsa cunoașterii și cu lipsa viziunii ori a resurselor, iar serviciul nu se regăsește în niciuna dintre situațiile pe care tocmai le-am menționat. Nu ne lipsește cunoașterea, nu ne lipsește viziunea. Cooperăm activ și ne coordonăm atât la nivel național, cât și partenerial, sub o viziune comună, iar din perspectiva resurselor vă asigurăm că alocăm tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea.

Mesajul meu final ar fi: nu, frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent.”, a încheiat Ovidiu Marincea.

Citeşte şi: PNL îi cere lui Luca Niculescu să facă urgent rectificarea bugetară. ”Orice nouă întârziere poate duce la blocaje grave. Guvernarea PSD nu poate ține România ostatică”