Partidul lui Ilie Bolojan, executat silit pentru „greaua moştenire” de la Nicolae Ciucă. ANAF vrea să recupereze 14 milioane de lei de la PNL

UPDATE: Precizările ANAF despre recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL:  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis, miercuri seară, că recuperarea oricăror creanţe bugetare se face conform procedurilor legale, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Procedura de recuperare a creanţelor bugetare presupune mai multe etape, iar executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal. Precizîrile vin în contextul în care preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei şi nu a putut proceda la executarea silită. El a precizat că a anunţat ANAF, după ce instanţa a dat hotărârea definitivă în dosar şi a adăugat că speră ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să înceapă procedura de executare silită.

„În contextul informaţiilor publice referitoare la posibilitatea executării silite a unui partid politic, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) precizează că procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Astfel, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice şi indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligaţiilor restante, cu respectarea condiţiilor şi particularităţilor prevăzute de legislaţia aplicabilă”, a transmis, miercuri seară, ANAF, într-un comunicat de presă.

Instituţia precizează că procedura de recuperare a creanţelor bugetare presupune următoarele etape:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

1. Constatarea obligaţiilor restante şi posibilitatea stingerii voluntare

Alte articole

Bolojan cere o schimbare esențială în sistemul de pensii. ”Poate nu sună bine ceea ce spun”

Ultimul tun dat de Ilie Bolojan la Palatul Victoria. O firmă condusă de fiul unui membru PNL a primit 500.000 de euro pentru a pune la dispoziția Executivului mașini pe care nici măcar nu le avea

În situaţia în care obligaţiile bugetare nu sunt achitate la termenul legal de plată, acestea devin restante şi sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Contribuabilii au posibilitatea stingerii obligaţiilor prin plată voluntară sau prin alte modalităţi prevăzute de lege, inclusiv compensarea, în condiţiile art. 167 din Codul de procedură fiscală.

2. Începerea procedurii de executare silită – comunicarea somaţiei

Conform art. 230 alin. (1), executarea silită începe prin comunicarea somaţiei, însoţită de un exemplar al titlului executoriu.

De la data comunicării somaţiei, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligaţiei restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenţia de a iniţia procedura de mediere.

3. Medierea şi identificarea soluţiilor de stingere a obligaţiilor

Potrivit art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, contribuabilul solicită iniţierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somaţiei, în cazul în care optează pentru această procedură.

Această procedură permite clarificarea obligaţiilor înscrise în somaţie şi analizarea situaţiei economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluţiilor legale de stingere a creanţelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.

Continuarea măsurilor de executare silită se realizează cu respectarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de lege.

4. Continuarea executării silite – aplicarea măsurilor legale de recuperare

În situaţia în care obligaţiile restante nu sunt stinse şi nu intervine o cauză legală de suspendare sau de necontinuare a executării, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în condiţiile legii.

Acestea includ:

Poprirea disponibilităţilor băneşti, prin instituirea popririi asupra sumelor urmăribile existente în conturile bancare ale debitorului, potrivit art. 236.
Poprirea la terţi, prin urmărirea sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice, inclusiv, în condiţiile legii, a sumelor certe, lichide şi exigibile datorate de autorităţi sau instituţii publice, potrivit art. 230 alin. (3) şi art. 236.
Executarea silită a bunurilor mobile şi imobile, prin aplicarea măsurilor de sechestru şi valorificare, în condiţiile art. 238 şi următoarele, respectiv art. 242 şi următoarele din Codul de procedură fiscală.
5. Posibilitatea acordării eşalonărilor la plată

În situaţia în care contribuabilii se confruntă cu dificultăţi financiare, aceştia au dreptul să solicite acordarea unei eşalonări la plată, în condiţiile art. 184 şi următoarele din Codul de procedură fiscală.

Eşalonarea permite achitarea obligaţiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor aplicabile.

În cazul aprobării eşalonării, executarea silită pentru obligaţiile care fac obiectul acesteia se suspendă în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

„ANAF evidenţiază că existenţa unor obligaţii bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanţelor realizându-se cu respectarea etapelor şi condiţiilor procedurale stabilite de lege. Totodată, executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligaţiile restante. Cadrul legislativ prevede şi alte soluţii, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalităţi de stingere a debitelor şi acordarea eşalonărilor la plată, în condiţiile legii”, a mai transmis ANAF.

Instituţia anunţă că aplică aceste proceduri ”în mod unitar şi nediscriminatoriu, în funcţie de situaţia juridică şi fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanţelor datorate bugetului general consolidat”.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a declarat că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei şi nu a putut proceda la executarea silită. El a precizat că a anunţat ANAF după ce instanţa a dat hotărârea definitivă în dosar şi a adăugat că speră ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală să înceapă procedura de executare silită.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a declarat că instituţia a sesizat ANAF pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei de la PNL, care reprezintă cheltuieli din subvenția publică folosite în campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024.

„Sunt state în care autoritățile electorale au organe proprii de executare. Nu suntem în această situație. Mecanismul nostru este următorul. Comunicăm către Administrația Fiscală acte administrative prin care am aplicat sancțiuni sau am dispus confiscări . Avem comunicate absolut toate procesele-verbale care nu au fost atacate.

Bolojan își mărește echipa de senatori. ”Transfer”-surpriză făcut de PNL

Cu PNL am fost în litigiu, nu am putut să procedăm la executarea silită. Am revenit la Administrația Fiscală a doua zi după ce am avut hotărârea judecătorească definitivă. Sper ca Agenția Națională de Administrare Fiscală să procedeze la executarea silită, potrivit dispozițiilor legale”, a răspuns el.

El a precizat că și-a propus îmbunătățirea colaborării cu ANAF. „Nu e doar situația PNL de astăzi. Veți vedea că mai sunt și alte partide. În viitor, anticipând puțin, vor fi și alte formațiuni cu sume importante, partide parlamentare și neparlamentare.

Va trebui să îmbunătățim colaborarea cu ANAF. Există o colaborare, dar trebuie îmbunătățită”, a estimat președintele AEP, anunțând că săptămâna viitoare este programată semnarea unui protocol de colaborare între cele două instituții ale statului.

PNL a pierdut definitiv procesul cu AEP
Partidul Național Liberal a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei.

Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari.

Nicolae Ciucă, surprins la cumpărături în București. „Generalul sub acoperire”, prima apariție de la pierderea rușinoasă a alegerilor prezidențiale FOTO

„Nu mă voi plânge de greaua moștenire (…) Instanța a considerat că modalitatea prin care PNL a făcut acele panouri (de promovare a cărții „În slujba țării”, n.r.) nu a fost conformă cu prevederile legale. Vom vedea cum se vor soluționa aceste aspecte.

Cred că fiecare organizație, fiecare partid politic trebuie să-și gestioneze finanțele în așa fel încât să nu acumuleze datorii. Este responsabilitatea celor care au făcut asta în 2024. Pentru asta, măcar, o perioadă de penitență și de decență ar fi necesară. În același timp, trebuie să creezi mecanisme – pe care acum le-am creat – să nu mai ajungem în astfel de situații”, a declarat Bolojan.