Bădălău a avut trei mandate de parlamentar, a fost ministru al Economiei, șef al PSD Giurgiu și ”vice” la Curtea de Conturi.
Din ceva vreme însă, are probleme mari cu legea, fiind trimis în judecată, în decembrie 2022, pentru corupție.
Procurorii îl acuză că alături de complicea Elena Matache (reprezentanta SC Samby Impex SRL) i-ar fi promis fostului primar al comunei Bucșani, Dan Păsat, un procent de 7 la sută (circa 170.000 de euro) dintr-un contract de reabilitare a rețelei de apă, estimat la 7.071.925 lei fără TVA. Bădălău ar fi promis intervenția pe lângă directoarea Companiei Naționale de Investiții (CNI), Irina Manuela Pătrășcoiu, pentru aprobarea investiției, în schimbul atribuirii contractului firmei administrate de o rudă a fostului senator. Primarul nu a acceptat suma și l-a turnat la DNA.
Judecata propriu-zisă nu a început însă nici acum. Dosarul fostului baron de Giurgiu, Niculae Bădălău, a stagnat în etapa de cameră preliminară din cauza unor contestații privind competența instanței și legalitatea probelor.
Fostul senator este aproape să stabilească astfel un adevărat record: patru ani în etapa de cameră preliminară, procedură care, conform legii, ar trebui să dureze maximum 60 de zile. Deși a fost trimis în judecată în decembrie 2022 pentru trafic de influență și dare de mită, fostul baron de Giurgiu a reușit să obțină reluarea procedurilor de la zero, restituirea dosarului la parchet și excluderea unor probe.
Procedura a fost tergiversată printr-o dispută privind competența instanței. Avocatii au susținut că, din cauza calității de vicepreședinte al Curții de Conturi, Bădălău ar fi trebuit judecat la Curtea de Apel București. Deși Tribunalul Giurgiu a respins inițial această cerere în februarie 2024, Curtea de Apel București a decis la 20 mai 2025 că fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu, deoarece CNI era controlată de Curtea de Conturi. Această decizie a dus la reluarea procesului de la zero pe rolul Curții de Apel București începând cu 2 septembrie 2025.
Ulterior, pe 17 iulie 2026, Curtea de Apel București a dispus excluderea unei probe: o înregistrare ambientală din 11 noiembrie 2022. Instanța a stabilit că, deoarece Dan Păsat devenise colaborator al DNA cu o zi înainte de înregistrare, aceasta nu mai era o acțiune de persoană privată, ci un procedeu probator care ar fi necesitat un mandat de supraveghere tehnică. În aceste condiții, dosarul a fost înapoiat DNA, pentru refacerea rechizitoriului, notează goldring.ro.
La 11 septembrie 2026, judecătorul de cameră preliminară a respins solicitarea apărării de a anula întreaga urmărire penală. Instanța a decis că excluderea unei singure probe nu determină nulitatea întregului dosar, existând un ansamblu probator complex format din alte declarații și înscrisuri independente.
”Simpla existență a unei probe excluse nu determină, prin ea însăși, nelegalitatea tuturor actelor ulterioare ale urmăririi penale”, a arătat instanța, potrivit libertatea.ro.
Astfel, s-a dispus începerea judecății, însă, până atunci, mai există o prefață: instanța supremă va analiza, la 19 noimebrie, o nouă contestație a lui Niculae Bădălău.