Care este puterea de cumpărare în România. Cum s-a depreciat leul în ultimii 20 de ani

Care este puterea de cumpărare în România. Din 1867 până astăzi, moneda națională a trecut prin deprecieri, reforme monetare și schimbări de sistem economic. Au existat inclusiv perioade în care deținerea banilor nu garanta accesul la produsele dorite.

Care este puterea de cumpărare în România. Ce s-a întâmplat cu leul în ultimii 20 de ani

Valoarea unei bancnote nu se schimbă: 100 de lei rămân 100 de lei. Se schimbă însă cantitatea de bunuri și servicii pe care o putem cumpăra cu această sumă.

Acesta este principiul puterii de cumpărare: valoarea reală a banilor, măsurată prin ceea ce putem obține în schimbul lor. Atunci când prețurile cresc, aceeași sumă ne permite să cumpărăm mai puțin. Pentru a menține același nivel al consumului, avem nevoie de un buget mai mare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cazul României, povestea monedei naționale începe oficial în 1867. Legea din 22 aprilie/4 mai 1867 a instituit sistemul monetar național și a stabilit leul ca unitate monetară, împărțită în 100 de bani. Denumirea era folosită și anterior, însă atunci a fost consacrată oficial în noul sistem monetar, scrie Hotnews.ro. 

Alte articole

Portalul Leului 8:8:8 din 2026 deschide o poartă rară a abundenței. Ce poate manifesta fiecare zodie?

Patru ZODII cu FOC în suflet. Vezi dacă te numeri printre ele!

Citește și Analiză. Unde este mai avantajos să faci un credit de nevoi personale, la BCR, ING sau Salt Bank? Românii au împrumutat 37 de miliarde de lei în doar 8 luni. Ce dobânzi oferă marile bănci și cât ajungi să plătești în plus

De la leul definit prin raportarea la metale prețioase până la moneda pe care o folosim astăzi, comparațiile trebuie făcute cu atenție. Un leu din 1867, unul din 1952 și unul din 2025 nu reprezintă unități monetare care pot fi comparate direct. Reformele au schimbat scara valorilor, în timp ce structura consumului, prețurile și condițiile de acces la produse s-au transformat.

Printre reperele importante se numără stabilizarea monetară din 1929 și reformele monetare ulterioare, inclusiv cea din 1952. Aceste episoade arată de ce nu putem calcula riguros pierderea puterii de cumpărare din 1867 până în prezent prin simpla înlănțuire a rapoartelor de schimb dintre leii vechi și cei noi.

Denominarea schimbă unitatea în care exprimăm prețurile, în timp ce inflația modifică puterea reală de cumpărare a banilor. În cazul reformelor care impun și limite de preschimbare, efectele asupra economiilor populației pot fi diferite de simpla conversie matematică.

Ce s-a întâmplat cu leul între 2005 și 2025

Un exemplu relevant pentru înțelegerea diferenței dintre denominare și inflație este reforma monetară din 2005. Atunci, 10.000 de lei vechi au devenit un leu nou. Astfel, un produs care costa 100.000 de lei vechi a ajuns să coste 10 lei noi, iar un venit de 10 milioane de lei vechi a fost convertit în 1.000 de lei noi.

În momentul conversiei, raportul dintre venituri și prețuri a rămas același. Reforma a schimbat numărul de zerouri, nu puterea de cumpărare.

Pentru a înțelege însă cum s-a modificat valoarea reală a banilor în următoarele două decenii, putem urmări evoluția prețurilor. Luăm drept reper un coș mediu de consum care costa 100 de lei în 2005, toate valorile fiind exprimate în lei noi. Prin înlănțuirea ratelor medii anuale ale inflației din seria Băncii Mondiale, disponibilă prin FRED, obținem o estimare de aproximativ 256 de lei pentru același coș în 2025, mai scrie sursa citată.

Valorile sunt rotunjite și reflectă comparația dintre mediile anuale, nu dintre două date calendaristice exacte. Coșul reprezintă un reper statistic al consumului mediu, nu o listă fixă de produse urmărite individual.

Dacă în 2005 aveam nevoie de 100 de lei pentru coșul de cumpărături, în 2025 ne-ar fi trebuit aproximativ 256 de lei pentru a cumpăra aceleași lucruri.

Cu 100 de lei în 2025 mai putem cumpăra aproximativ 39% din coșul care costa 100 de lei în 2005.

Citește și Vești bune pentru români. Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 ianuarie, anunțul făcut de ministrul Finanțelor