Analiză. Cum au ajuns românii să voteze AUR în diaspora, dar aliații lui Simion să-i vrea afară din Europa. Trădare politică ascunsă sub steagul patriotismului

Un român care muncește cinstit într-o fabrică din Germania, plătește taxe și își crește copiii acolo poate fi, în același timp, alegător al lui George Simion și ținta discursului politic al unor lideri europeni cu care acesta împărtășește teme naționaliste. Pentru liderul AUR, românul din diaspora este un patriot care merită respect, cel puțin așa spun declarațiile sale bine formulate cu care ne-am obișnuit la lecțiile de marketing electoral. Pentru Alice Weidel, lidera partidului german Alternativa pentru Germania, migranții români au devenit subiectul unor acuzații colective privind exploatarea sistemului social.

Într-un alt loc cu mulți români, în Marea Britanie, Nigel Farage, liderul Reform UK, a readus în circulație o prejudecată veche despre est-europeni, susținând că românii s-ar număra printre cei care prind și mănâncă lebede din parcurile publice. Afirmația a fost contestată de administratorii parcurilor londoneze.

Cele două episoade, despărțite de mai bine de un an, aduc în prim-plan o singură contradicție majoră. Naționalismul care promite protecție propriilor cetățeni poate deveni ostil atunci când aceștia trăiesc în altă țară. Iar George Simion are o problemă politică pe care cifrele alegerilor din 2025 o fac imposibil de ignorat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: ANALIZĂ. Harta politică a Europei se schimbă. Cum câștigă extremiștii puterea și cât de aproape este România de o asemenea schimbare

Alte articole

Peiu (AUR), despre declarația extremistei Alice Weidel privind ajutoarele încasate de românii din Germania: ”O formă rară de ridicol politic”

Și suveraniștii o urechează pe Weidel, după afirmația despre românii care iau ajutoare sociale în Germania. Șoșoacă: ”Culegeți ceea ce semănați! Să vă fie rușine!” / Tănasă (AUR): ”Nu poți da vina pe un popor întreg pentru faptele câtorva”

Alice Weidel îi acuză pe români că „jefuiesc sistemul social”

Pe 3 noiembrie 2026, presa de la nivel național și internațional a relatat că Alice Weidel a distribuit pe platforma X un documentar despre imigrația românească în Germania. Producția urmărește situația unor comunități de migranți și consecințele liberei circulații în Uniunea Europeană, inclusiv în cartiere sărace din orașe germane.

Weidel a invocat cazul orașului Magdeburg, unde, potrivit datelor prezentate în documentar, cheltuielile sociale asociate cetățenilor români ar fi crescut de douăzeci de ori, ajungând la trei milioane de euro anual.

În mesajul său, lidera AfD a enumerat alocațiile pentru copii, ajutorul social și asistența medicală, acuzând că tot mai mulți migranți români „ne jefuiesc sistemul social”. Ea a susținut că numai AfD poate schimba politica de migrație a Germaniei.

„Alocația pentru copii, ajutorul social de bază, asistența medicală: tot mai mulți migranți din România jefuiesc sistemul nostru social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la 3 milioane de euro pe an. Doar cu AfD se va produce o schimbare radicală în politica de migrație”, a scris Weidel pe X.

Este o acuzație gravă, formulată la adresa unei comunități estimate la aproximativ 900.000 de cetățeni români. Mulți lucrează în industrie, agricultură, sănătate și alte sectoare ale economiei germane.

Kindergeld, Grundsicherung, medizinische Versorgung: Immer mehr Migranten aus Rumänien plündern unser Sozialsystem. Allein in Magdeburg haben sich die Ausgaben auf 3 Millionen Euro im Jahr verzwanzigfacht. Nur mit der AfD gibt es eine Migrationswende!
https://t.co/xsCdjYaxJq

— Alice Weidel (@Alice_Weidel) October 28, 2026

Creșterea cheltuielilor sociale nu demonstrează, în sine, existența unor fraude. Dominic Fritz, președintele USR, a reacționat public, susținând că și numărul românilor din Magdeburg a crescut de aproximativ douăzeci de ori în ultimul deceniu. El a amintit contribuția muncitorilor și medicilor români la economia și sistemul sanitar german.

„Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?”

Acesta nu este singurul atac la adresa României al ei. Weidel a spus, pe 22 octombrie într-un interviu, că Occidentul trebuie să țină cont de „interesele de securitate” ale Rusiei și să îl „forțeze” pe Zelenski să facă pace cu Putin. Aceasta acuză NATO că nu a ținut cont de „îngrijorările” Rusiei și că a „instalat sisteme de rachete, cu capacitate nucleară, în apropierea graniței, în special în România”. Weidel se referă la sistemul Aegis de la Deveselu, care este un sistem american strict defensiv.

Vezi și: Să se interzică sau nu votul românilor din diaspora? Propuneri pro și contra pentru peste 1 milion de alegători. Ce ţări au luat această măsură radicală

Nigel Farage și povestea românilor care mănâncă lebede

În septembrie 2025, un episod similar s-a produs în Marea Britanie. Nigel Farage, liderul Reform UK, a susținut că lebedele din parcurile publice și crapii din iazuri ar fi capturați și mâncați de persoane provenite din alte culturi. Tot în acea vreme au apărut și poze cu Farage și Simion, așadar un lider politic care urăște românii se afișează ca aliat al liderului AUR care spune că susține diaspora.

Nigel Farage și George Simion

Într-un interviu radiofonic, jurnalistul Nick Ferrari l-a întrebat dacă se referă la est-europeni și români. Farage a răspuns: „Da, așa cred”.

Reprezentanții celor opt parcuri regale londoneze au declarat că nu aveau înregistrate incidente de ucidere sau consumare a lebedelor. Organizația Migrants’ Rights Network a criticat reluarea unei povești folosite împotriva migranților încă din 2007.

Există și un detaliu care face comparația cu România relevantă. Cu aproximativ o lună înainte, George Simion distribuise un videoclip în care persoane prezentate drept muncitori asiatici erau acuzate că vânează lebede într-un lac din Ilfov. Naționalitatea celor filmați nu fusese demonstrată. Liderul AUR a întrebat atunci dacă indivizii respectivi ar trebui expulzați.

Diaspora a crezut în AUR. Dar AUR e prieten cu cei care vor să-i trimită acasă pe români. 912.553 de români din diaspora l-au ales pe Simion

Rezultatele prezidențialelor din 2025 dau acestei controverse o dimensiune electorală considerabilă. La primul tur, din 4 mai, George Simion a obținut aproximativ 61% din voturile exprimate în diaspora. În Germania a ajuns la 74,31%, în Italia la 73,66%, în Spania la 73,59%, iar în Marea Britanie la 64,88%.

În turul al doilea, din 18 mai, când participarea a crescut puternic, Simion a primit 912.553 de voturi în străinătate, adică 55,86% din voturile valabil exprimate. Nicușor Dan a obținut 720.996 de voturi, reprezentând 44,14%. La nivel național, Nicușor Dan a câștigat alegerile cu 53,60%, față de 46,40% pentru Simion.

În Germania, 190.099 de români l-au votat pe Simion în finală, reprezentând 68,31%. În Italia a obținut 189.891 de voturi, în Spania 128.854, iar în Marea Britanie 156.701. În Franța a primit 51.409 voturi. Numai aceste cinci țări i-au adus aproape 717.000 de voturi, mai mult de trei sferturi din totalul său în diaspora.

De ce au ales românii să creadă în AUR

Un reportaj publicat de Europa Liberă pe 7 mai 2025, a arătat mai multe opinii ale românilor care au ales să creadă în AUR.

În Italia, avocatul Doru Badea, stabilit acolo de aproape două decenii, explica succesul lui Simion prin transferul voturilor lui Călin Georgescu și prin reacția provocată de anularea scrutinului prezidențial din 2024. În opinia sa, apropierea dintre cei doi politicieni a contribuit la mobilizarea electoratului.

Pe grupurile românilor din Italia circulau mesaje de susținere precum „George Simion, toată diaspora este cu tine”. Era expresia unei mobilizări politice reale, alimentate inclusiv de nemulțumirea față de partidele care guvernaseră România.

În Germania, sociologul Remus Anghel, specialist în migrație, atrăgea atenția asupra unei realități sociale mai puțin vizibile. Pentru mulți români, plecarea în străinătate nu mai înseamnă perspectiva îmbogățirii, ci posibilitatea unui trai decent. Muncile slab plătite, barierele lingvistice și dificultățile integrării pot alimenta frustrări care se reflectă în opțiunile electorale.

Mobilizarea mare la vot și rezultatele candidatului AUR „au venit probabil și ca o reacție la anularea alegerilor, pe care unii au considerat-o nejustificată”, spune sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), specialist în migrație.

„Dacă în 2014, de exemplu, oamenii s-au mobilizat la urne în turul al doilea pentru a-l sancționa pe Victor Ponta, pentru că nu au putut să voteze în turul întâi (din cauza numărului insuficient de secții și al organizării deficitare, n.r.) și acum mulți au considerat ce s-a întâmplat ca o limitare a dreptului la vot”, adaugă sociologul.

În Spania, Lucian, stabilit de aproape douăzeci de ani în Catalonia, descria votul pentru Simion drept o reacție împotriva vechii clase politice. El nu împărtășea însă concluzia că liderul AUR ar reprezenta soluția.

Din Londra, Gabriela, ghid turistic stabilit de zece ani în Regatul Unit, explica într-o postare citată de Europa Liberă că românii interesați de alegeri ajungeau uneori să discute pe baza unor informații incomplete sau contradictorii. Ea observa că AUR fusese mult mai prezent în comunități și pe rețelele sociale decât celelalte partide.

„Celelalte partide au stat la căldurică și acum se miră și dau vina pe diaspora”, spunea Gabriela.

Ai putea citi și: AUR a vândut românilor visul unei case de 35.000 de euro. De ce nu l-au taxat alegătorii pe George Simion când a recunoscut strategia și a promovat huliganismul, ura și multe fake news-uri

O problemă politică de fond – Patriotismul românesc și naționalismul partenerilor europeni

George Simion și AUR promovează suveranitatea națională, identitatea românească și apărarea intereselor cetățenilor români. În același timp, liderul AUR a cultivat relații cu politicieni din zona naționalistă europeană, inclusiv Nigel Farage, alături de care s-a afișat public. Există totuși o tensiune evidentă între discursurile naționaliste din diferite țări. Românul considerat un cetățean valoros de un partid patriotic din România poate fi prezentat ca parte a unei probleme a imigrației de un partid naționalist din Germania sau Marea Britanie.

Între timp, Simion, despre care colegii de partid spun că „este plecat din țară” și de aceea nu iese public cu declarații pe marginea situațiilor create de extremiști, ar trebui să răspundă la întrebarea dacă apropierea de lideri și formațiuni naționaliste europene presupune și contestarea publică a declarațiilor acestora atunci când îi vizează pe români. Iar pentru politica din țara noastră, problema este și mai mare. Diaspora nu poate fi privită exclusiv ca rezervor electoral. Românii plecați au interese economice, sociale și civice care trebuie reprezentate indiferent de opțiunile lor politice.

Peste 900.000 dintre cei care au votat în străinătate l-au ales pe George Simion în finala prezidențială din 2025. Printre ei s-au numărat sute de mii de români din Germania și Marea Britanie. Și, în prezent, când declarațiile unor politicieni naționaliști europeni îi pun pe români în centrul unor controverse despre imigrație, rămâne o întrebare legitimă, adresată liderului AUR:

Cât de departe merge solidaritatea politică dintre naționaliști atunci când interesele românilor din diaspora intră în contradicție cu discursul anti-imigrație al partenerilor lor europeni?