Comisia Europeană, set de măsuri pentru reformarea sistemului educațional. Cum vor fi ajutați elevii să își dezvolte competențele necesare

Comisia Europeană și-a propus ca până în 2030, ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub 15%. Asta, în contextul în care aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani şi circa jumătate dintre cei români nu ating nivelul minim de competenţă la citire şi matematică. În același timp, statele membre ale Uniunii Europene vor să reducă ponderea  elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe în domeniul competenţelor informatice şi al alfabetizării informaţionale la sub 15% până în 2030.

Vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat, joi, 5 noiembrie, Pachetul european pentru educație și competențe.

Ce presupun Alianțele Școlare Europene. Cum vor fi ajutați elevii

Printre măsurile propuse se numără crearea unor Alianțe Școlare Europene, prin care școlile și autoritățile din mai multe țări să primească granturi pentru a dezvolta și testa metode eficiente de îmbunătățire a competențelor de bază ale elevilor, precum cititul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Fiecare Alianţă de şcoli din Europa va alege cel puţin una dintre cele cinci competenţe de bază – citire şi scriere, matematică, ştiinţe, competenţe digitale şi civice. Şcolile vor compara rezultatele şi vor împărtăşi metodele care îi ajută pe elevi, inclusiv pe cei din medii dezavantajate. Obiectivul este de a crea 100 de noi Alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a precizat Roxana Mânzatu.

Alte articole

O mamă, revoltată de faptul că profesorii ridică tonul la elevi. Femeia a cerut printr-o postare online ca dascălii să fie amendați: „Să se aplice reguli”

România este obligată să justifice peste 6 miliarde de euro din PNNR. Termen-limită, 6 noiembrie

Alianțele Școlare Europene reprezintă noi parteneriate transfrontaliere pe termen lung între şcoli şi autorităţile şcolare din diferite state membre, axate pe îmbunătăţirea performanţelor în cel puţin o competenţă de bază, prin cooperare practică şi rezultate măsurabile.

„Acestea au scopul de a ajuta şcolile să identifice provocările urgente, să pună în aplicare planuri de îmbunătăţire şi să disemineze pe scară mai largă practicile eficiente. Alianţele sunt concepute pentru a accelera extinderea la scară mai largă a practicilor care dau rezultate. Se aşteaptă ca autorităţile şcolare să se implice încă de la început, astfel încât abordările de succes să poată fi transferate către alte şcoli. Programul Erasmus+ se pregăteşte deja pentru lansarea Alianţelor şcolare europene, oferind sprijin dedicat şcolilor şi autorităţilor şcolare în 2027. Pe viitor, ambiţia este de a crea până la 100 de noi alianţe în fiecare an, începând cu 2028”, a subliniat Roxana Mânzatu.

Statele membre UE își propun și ca cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani să obțină rezultate de top la citire, matematică și științe. Totodată, oficialii vor ca minimum 25% dintre elevii proveniți din medii socio-economice defavorizate să obțină rezultate bune la cel puțin una dintre aceste discipline.

„Comisia solicită statelor membre să facă din aceste obiective o prioritate naţională, să stabilească modul în care intenţionează să le îndeplinească şi să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european”, a mai spus vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene.

Noua rețea UE va oferi școlilor sprijin practic în domenii importante

Roxana Mînzatu a vorbit și despre noua Rețea UE de servicii de consiliere și sprijin, ce va reuni agenții din statele membre cu scopul de a ajuta unitățile de învățământ să se îmbunătățească prin sprijin practic.  Aceasta se va concentra pe patru domenii: conducerea şi managementul şcolar, bunăstarea socio-emoţională, inteligenţa artificială – pregătirea digitală şi implicarea părinţilor şi a comunităţii.

„Reţeaua va conecta serviciile naţionale şi regionale pentru a pune în comun expertiza la nivelul UE, pentru a contribui la furnizarea de îndrumare personalizată şi pentru a consolida capacitatea sistemelor de sprijin regionale şi locale. Serviciile naţionale includ, de obicei, agenţii guvernamentale, inspectorate sau, în unele cazuri, centre specializate de cunoştinţe şi resurse”, a precizat Mânzatu.

Reţeaua va fi lansată în 2027, va conecta serviciile naţionale de sprijin şi va începe pregătirea la nivel regional. Primele 30 de servicii regionale vor fi finanţate prin programul Erasmus+ începând din 2028.

Eurostat arată că 63,8% dintre tinerii de 16-24 de ani din UE au folosit inteligenţa artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să înveţe cel puţin o dată pe săptămână. Conform Roxanei Mînzatu, Comisia Europeană nu mai propune testarea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru elevii de 15 ani începând cu următorul an școlar, aceștia urmând să învețe să verifice răspunsurile generate de AI, să îi înțeleagă limitele și să o folosească în mod responsabil.

Comisia Europeană vrea să îi învețe pe elevi să folosească responsabil inteligența artificială

Eurostat arată că 63,8% dintre tinerii de 16-24 de ani din UE au folosit inteligenţa artificială generativă în 2025. În România, 40% dintre elevii de 15 ani spun că folosesc un chatbot AI ca să înveţe cel puţin o dată pe săptămână.

„Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educaţie la nivel european, prin Consorţiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educaţie (EDU-EDIC): vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaţionale pot face schimb de informaţii şi vor stabili metode clare de protecţie a datelor elevilor. Avem în vedere dezvoltarea unui ecosistem de sprijin educaţional: instrumentele validate şi soluţiile inovative ale EDU-EDIC vor fi implementate în cadrul Alianţelor Şcolilor Europene, pentru dezvoltarea competenţelor de bază”, a mai explicat ea.