Bolile specifice sezonului rece au cuprins toată țara, iar în România pare să fie tot mai rău de la un an la altul. Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2026, în România au fost raportate 68.284 de cazuri de infecții respiratorii, care includ gripa clinică, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare și pneumoniile. Numărul îmbolnăvirilor a scăzut cu 13,5% față de săptămâna precedentă, dar a rămas ușor peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
În acest context, specialiștii recomandă atenție sporită la simptome, mai ales în cazul copiilor mici, al vârstnicilor, al femeilor însărcinate și al persoanelor care suferă de boli cronice.
Potrivit datelor INSP pentru săptămâna 26 octombrie – 1 noiembrie, la nivel național au fost înregistrate 213 cazuri de gripă clinică, față de 225 în săptămâna anterioară. Alte șase cazuri au fost confirmate prin analize de laborator în intervalul respectiv. De la începutul sezonului gripal 2026–2027 și până la 1 noiembrie, au fost confirmate prin laborator 29 de cazuri de gripă. Dintre acestea, zece au fost provocate de virusul gripal AH1, 11 de virusuri gripale A nesubtipate, cinci de virusuri netipate, unul de virusul gripal B, iar două au reprezentat co-infecții cu virusuri gripale A și B. Autoritățile au comunicat și un deces confirmat cu virus gripal A, subtip H1, la o persoană din categoria de vârstă 65–79 de ani.
Gripa este cunoscută ca o infecție respiratorie provocată de virusurile gripale, în special de tip A și B. Spre deosebire de răceala comună, care debutează de regulă treptat, gripa apare adesea brusc și poate afecta puternic starea generală. O persoană care dimineața se simțea bine poate ajunge, în doar câteva ore, să aibă febră ridicată, frisoane, dureri musculare și o stare de epuizare care o împiedică să își desfășoare activitățile obișnuite.
Printre cele mai frecvente simptome se numără febra, uneori de 39–40 de grade Celsius, frisoanele, durerile musculare și articulare, durerile de cap, tusea de obicei seacă, durerile în gât și oboseala accentuată. La copii pot apărea și greață, vărsături sau diaree. Totuși, nu toate persoanele cu gripă fac febră, în special vârstnicii.
Prof. dr. Carmen Dorobăț, medic primar de boli infecțioase, a explicat, într-o declarație publicată pe 11 noiembrie 2026, că gripa se poate remarca prin deteriorarea accentuată a stării generale.
„Persoana respectivă nu mai are nici poftă de mâncare, nu se mai poate aproape ridica din pat, în sensul că gripa, așa cum spunem noi și pacienților, este cea care face pacientul respectiv să nu mai poată să-și desfășoare activitatea de zi cu zi.”

În majoritatea cazurilor necomplicate, tratamentul gripei presupune odihnă, hidratare și medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Paracetamolul sau ibuprofenul pot fi folosite pentru reducerea febrei și a durerilor, cu respectarea dozelor și a contraindicațiilor. Aspirina nu trebuie administrată copiilor și adolescenților cu infecții virale, din cauza riscului de sindrom Reye.
În anumite situații, medicul poate prescrie medicamente antivirale, precum oseltamivirul. Acestea au eficiență mai mare dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Pentru persoanele spitalizate, cu boală severă sau risc crescut de complicații, tratamentul antiviral poate fi util și dacă este început mai târziu.
Antibioticele nu tratează gripa, deoarece acționează împotriva bacteriilor, nu a virusurilor. Ele pot fi necesare numai dacă medicul identifică o complicație bacteriană. Gripa poate provoca pneumonie virală sau bacteriană, agravarea astmului, a bolilor cardiace și pulmonare, deshidratare sau, în cazurile severe, insuficiență respiratorie.
Vaccinarea rămâne una dintre principalele măsuri de prevenire a formelor severe de gripă. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală trebuie analizată în raport cu populația eligibilă și cu grupele de risc, nu doar prin numărul total de doze administrate.
Potrivit INSP, până la 1 noiembrie 2026 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări 677.944 de vaccinări antigripale. Dintre acestea, 666.675 au fost efectuate în rândul categoriilor care beneficiază de compensare, iar 5.060 au fost administrate în farmacii comunitare autorizate. Vaccinările din farmacii sunt incluse în total, nu se adaugă separat.
Numărul vaccinărilor a crescut semnificativ pe parcursul lunii octombrie, dar acest lucru nu este suficient pentru a concluziona că interesul pentru imunizare este ridicat sau scăzut față de anii precedenți.
Raportate orientativ la o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, cele 677.944 de vaccinări reprezintă echivalentul a circa 3,6% din populație, la data raportării. Acest calcul nu reprezintă însă rata oficială de acoperire vaccinală, iar campania era încă în desfășurare.
Vaccinarea este recomandată anual, în special persoanelor de peste 65 de ani, copiilor începând cu vârsta de șase luni, femeilor însărcinate, pacienților cu boli cronice și personalului medical. În România, anumite categorii beneficiază de vaccin compensat integral sau parțial, în condițiile stabilite de autorități.
Chiar dacă au trecut ani de când pandemia s-a încheiat ca urgență de sănătate publică la nivel internațional, virusul SARS-CoV-2 nu a dispărut. COVID-19 continuă să provoace îmbolnăviri, iar noile subvariante ale virusului sunt monitorizate de autoritățile sanitare.
Datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) la 9 noiembrie 2026 arată că SARS-CoV-2 rămâne principalul contributor la activitatea virusurilor respiratorii monitorizate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European.
În săptămâna 26 octombrie – 1 noiembrie, proporția mediană a testelor pozitive pentru SARS-CoV-2 în sistemele de supraveghere a fost de aproximativ 11%, iar circulația virusului era în creștere în mai multe țări. Cele mai multe detectări în sistemele de supraveghere spitalicească au fost înregistrate la adulții de peste 65 de ani.
Virusul SARS-CoV-2 continuă să evolueze genetic, iar subvariantele Omicron sunt urmărite prin secvențiere și supraveghere epidemiologică.
În raportul ECDC din toamna anului 2026, printre variantele aflate sub monitorizare se regăseau XFG, NB.1.8.1 și BA.3.2. În datele europene disponibile pentru săptămânile 34–35, XFG avea cea mai mare pondere dintre acestea, dar estimările proveneau din numai trei țări și nu pot fi extrapolate la România.
Simptomele COVID-19 se suprapun în mare măsură cu cele ale gripei și ale răcelilor obișnuite. Cele mai frecvente manifestări posibile sunt durerea în gât, febra, tusea, congestia nazală, secrețiile nazale, oboseala, durerile musculare și durerile de cap.
Unele persoane pot avea greață, vărsături sau diaree. Pierderea gustului ori a mirosului poate apărea în continuare, dar nu este prezentă la toți pacienții și nu trebuie considerată obligatorie pentru diagnostic. Infecția poate fi și asimptomatică. În schimb, persoanele vulnerabile pot dezvolta dificultăți de respirație, pneumonie și alte complicații.
Pe lângă gripă și SARS-CoV-2, în sezonul rece circulă numeroase alte virusuri respiratorii. Printre acestea se numără rinovirusurile, adenovirusurile, virusul respirator sincițial (RSV), virusurile paragripale și metapneumovirusul uman.
Aceste infecții pot provoca manifestări asemănătoare, dar evoluția lor diferă în funcție de agentul patogen și de vulnerabilitatea pacientului.
Acestea provoacă frecvent infecții ale căilor respiratorii superioare. Boala debutează, de obicei, cu strănut, nas înfundat, secreții nazale apoase, durere în gât și tuse ușoară.
Febra mare este mai puțin caracteristică la adulți. Simptomele se ameliorează, de regulă, în aproximativ o săptămână, deși tusea poate persista. Tratamentul este simptomatic: odihnă, lichide, soluții saline pentru nas și medicamente pentru reducerea durerii sau febrei, când sunt necesare. Nu există un antiviral de rutină pentru răceala produsă de rinovirus.
La persoanele cu astm sau boli pulmonare cronice, infecția poate declanșa exacerbări care necesită consult medical.
Adenovirusurile pot afecta atât căile respiratorii, cât și ochii sau tractul digestiv. O persoană infectată poate prezenta febră, tuse, durere în gât, nas înfundat și conjunctivită, manifestată prin înroșirea ochilor și lăcrimare.
Uneori apar diaree, greață sau vărsături. În cele mai multe cazuri, tratamentul constă în hidratare, odihnă și controlul simptomelor. Nu se recomandă antibiotice în absența unei infecții bacteriene. Formele severe sunt mai probabile la persoanele imunodeprimate.
RSV poate provoca simptome asemănătoare unei răceli: secreții nazale, tuse, febră, strănut și reducerea apetitului. La sugari, însă, infecția poate evolua către bronșiolită, cu respirație rapidă, șuierătoare, dificultăți de alimentație și efort respirator. La vârstnici și la pacienții cu boli cardiace sau pulmonare pot apărea pneumonii și agravarea afecțiunilor existente. Tratamentul este, de regulă, de susținere. În cazurile severe pot fi necesare oxigen, hidratare asistată și internare. Nu există un tratament antiviral de rutină pentru majoritatea pacienților cu RSV. În acest caz, prevenția este dată de vaccinare.
Una dintre cele mai importante recomandări ale specialiștilor este ca pacienții să nu ignore agravarea simptomelor, chiar dacă boala a început ca o simplă răceală. Există semne care impun evaluare medicală rapidă și situații în care trebuie apelat imediat serviciul de urgență.
Dificultăți severe de respirație, buze sau față albăstrui, durere persistentă în piept, confuzie severă, pierderea stării de conștiență, convulsii ori imposibilitatea de a trezi pacientul.
Febră persistentă sau care reapare după o ameliorare, tuse care se agravează, deshidratare, slăbiciune accentuată, respirație mai rapidă decât de obicei sau agravarea unei boli cronice.
Respirație dificilă, retragerea pielii între coaste la inspirație, refuzul lichidelor, somnolență neobișnuită, lipsa urinei timp de aproximativ opt ore sau convulsii. La sugarii sub trei luni, temperatura de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată.
Aceste semne sunt incluse în recomandările CDC privind complicațiile infecțiilor respiratorii. Chiar dacă numărul total al infecțiilor respiratorii raportate în România a scăzut în ultima săptămână națională verificată, sezonul rece este încă la început, iar situația epidemiologică se poate modifica rapid. La nivel european, ECDC constata deja, la începutul lunii noiembrie, o creștere a circulației SARS-CoV-2 în mai multe țări și o intensificare treptată a activității gripale, fără ca epidemia sezonieră de gripă să fi început încă la nivel european.
Mesajul esențial pentru populație este că nu orice febră înseamnă gripă, nu orice tuse înseamnă COVID și nu orice răceală este lipsită de riscuri. O infecție care evoluează ușor la un adult sănătos poate provoca probleme serioase unui sugar, unui vârstnic sau unei persoane cu afecțiuni cronice.