Noua formațiune se numește, în acte, Formațiunea Unității Românești (FUR) și a fost înființată în comuna Izbiceni, județul Olt. Potrivit propriului site, partidul a fost fondat la 24 ianuarie 2026, de Ziua Unirii Principatelor Române. O dată simbolică pentru o formațiune care vorbește despre unitatea românilor, chiar dacă acronimul ar putea provoca oarece neliniște la primul contact cu afișele electorale. Dacă în primă fază, formațiunea a întâmpinat probleme în instanță la momentul înregistrării, pe 24 septembrie 2026, Curtea de Apel București a admis apelul și a dispus înregistrarea partidului.
Formațiunea își are sediul central pe strada Podului nr. 1, în satul Izbiceni, județul Olt. Deocamdată, informațiile publice consultate nu permit identificarea cu certitudine a președintelui și a tuturor fondatorilor. Ei, cineva știe să se poziționeze bine în spatele cortinei scenei politice și, ca de obicei, să iasă la înaintare atunci când va fi nevoie. Site-ul oficial prezintă manifestul, programul și datele de contact, dar nu oferă o prezentare nominală clară a echipei de conducere, ci doar numele celor trei fondatori: Ciucu Mihai, Andrei Grigorean și Lucian Purcea.
Pe site-ul oficial, aceștia explică alegerea fără prea multe ocolișuri: „Pe scurt, ca să poată să ne rețină lumea.”
FUR se prezintă în fața românilor drept un partid pentru drepturile majorității și susține că nu se identifică nici cu stânga, nici cu dreapta politică. Mesajul său este că vrea să meargă înainte. În România, însă, direcția este probabil mai puțin importantă decât întrebarea dacă, la finalul mandatului, mai rămâne ceva în buget.
Citește și: Scenariul AUR la guvernare. Ce s-ar întâmpla dacă România ar ajunge pe mâna lui George Simion | ANALIZĂ
Trecând de listele cu bancuri bune pe care le-am putea face pe tema acestui partid, FUR are un program politic în care abordează probleme precum taxarea muncii, locuințele pentru tineri, educația și eficiența administrației publice. Printre obiectivele declarate se numără reducerea aparatului bugetar prin digitalizare și automatizare, creșterea salariilor angajaților publici rămași în sistem, diminuarea poverii fiscale asupra muncii și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
Cu alte cuvinte, FUR promite să reducă risipa banilor publici. Ceea ce, judecând după nume, ar putea produce unele dintre cele mai spectaculoase titluri din viitoarele campanii electorale: „FUR promite că nu se atinge de banii românilor” sau „FUR cere transparență totală în cheltuirea banilor publici”.
În domeniul educației, partidul propune inclusiv posibilitatea susținerii Bacalaureatului după clasa a X-a sau a XI-a, pentru ca tinerii să poată începe mai devreme studiile universitare. La capitolul locuințe, susține dezvoltarea locuințelor sociale și acordarea de facilități pentru cumpărarea primei case. De altfel, programul conține și propuneri de reconstrucție a comunităților, prin cluburi pentru tineri și spații destinate activităților sportive și culturale.
FUR nu apare ca singura formațiune politică din România care a descoperit că un nume neobișnuit poate face mai multă publicitate decât o campanie întreagă. Potrivit unei analize publicate de Jurnalul, numai în primele nouă luni ale anului 2026 au apărut 17 noi partide, după alte 30 în anul precedent.
Printre acestea se numără Partidul Infinit, cu sediul în Năvodari, care folosește simbolul matematic al infinitului. Formațiunea se declară de centru, promovează valori creștin-democrate și conservatoare și are nu mai puțin de 14 vicepreședinți. Un număr impresionant pentru un partid mic, dar probabil modest dacă obiectivul este chiar infinitul.
O altă apariție este Uniți pentru Urlați (UPU), formațiune locală din județul Prahova. Prescurtarea coincide cu cea a Unității de Primiri Urgențe. Într-o țară cu atâtea crize politice, un partid care se numește UPU ar putea avea, teoretic, activitate non-stop.
Pe lista denumirilor memorabile figurează și Partidul Democrație, Adevăr, Românism (DAR), care, potrivit informațiilor publicate de Jurnalul, le cere celor care vor să adere să depună un jurământ pe Biblie, înregistrat audio-video. În politica românească, unde promisiunile electorale sunt deseori uitate imediat după alegeri, partidul pare să fi decis că nu mai este suficientă o simplă strângere de mână.
Și lista nu se oprește aici. În evidențele Tribunalului București apar sau au apărut de-a lungul timpului și alte denumiri care par desprinse dintr-un concurs de creativitate politică: Partidul Pirat România, care trimite la mișcarea internațională pentru drepturi digitale, Partidul Noi, Getodacii!, Partidul Dacismului Autonom Conservator, Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte (L.O.R.D.) și Partidul Renașterea Săcălazului, acesta din urmă fiind între timp radiat.
România a avut, așadar, pirați, getodaci, lorzi și partide care promit renașterea câte unei localități. Acum are și FUR. Și dacă toate partidele ar fi ajuns în Executiv, o ședință de Guvern ar fi sunat exact ca un banc pur românesc! „FUR a intrat la dezbateri cu PIRAT, DAR vrea garanții, UPU intervine în ultimele decizii, iar INFINIT solicită mai mult timp pentru consultări”. Momentan însă putem spune că ne bucurăm de prezent, iar între timp noua formațiune din țara prazului are de trecut marele test al votului popular.