Ridicarea vizelor pentru români în SUA, sprijinită de evreii din America

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a avut luni, 23 septembrie, la New York, în marja participării la sesiunea inaugurală a celei de-a 68-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, o întrevedere cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din SUA, informează MAE.

La întrevedere au participat reprezentanţi ai American Jewish Committee, Conference of Presidents of Major Jewish Organisations, B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Claims Conference, American Jewish Joint Distribution Committee şi World Jewish Restitution Organization.

Atât şeful diplomaţiei de la Bucureşti, cât şi evreii din SUA au evocat necesitatea continuării demersurilor la nivel politic, pe lângă Congresul SUA şi Administraţia de la Washington, în vederea susţinerii eforturilor de includere a României în programul Visa Waiver. „Reprezentanţii comunităţilor evreieşti au exprimat deplina susţinere în favoarea acestor demersuri”, se arată în comunicat.

România, Polonia, Bulgaria, Cipru şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene, ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite.

Alte articole

O ucraineancă de 23 de ani a fugit în SUA pentru că se temea de război. Nici bine n-a ieșit din gara americană, că a fost înjunghiată de un om al străzii

România plătește 25.000 de dolari lunar unei firme de lobby din Washington pentru a fi reprimită în programul Visa Waiver

Parlamentul European a votat, la 12 septembrie, în favoarea modificării Regulamentului Uniunii Europene privind vizele, instituind o clauză de reciprocitate prin care încearcă să determine Statele Unite şi Canada să elimine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor ţări membre UE, între care şi cei români, dar procedura este complicată şi poate dura ani de zile.

Prin modificarea Regulamentului 539/2001, Uniunea Europeană poate reintroduce vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, în cazul în care Washington şi Ottawa nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE. Modificarea va intra în vigoare în decurs de 24 de luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Textul adoptat în urma unor negocieri între Legislativul european şi Consiliu cuprinde un „mecanism de reciprocitate”, care va putea fi activat atunci când o ţară terţă ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în UE aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau mai multor state membre.

Aplicarea „mecanismului de reciprocitate” implică o procedură îndelungată, care poate fi declanşată doar la solicitarea unui stat membru ai cărui cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în state precum SUA şi Canada.

La 30 de zile de la intrarea în vigoare a rezoluţiei, statul în cauză poate notifica în scris Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană pentru a cere declanşarea mecanismului. CE publică notificarea în Jurnalul Oficial, iar statul terţ are la dispoziţie şase luni pentru a ridica vizele.

Dacă nu se întâmplă acest lucru, Comisia Europeană are la dispoziţie două soluţii: poate adopta impunerea, pe o perioadă de 12 luni, a vizelor pentru cetăţenii statului terţ sau poate înainta Parlamentului European şi Consiliului un raport de evaluare a situaţiei, în care explică de ce nu propune impunerea temporară a vizelor.

La patru ani după intrarea în vigoare a Regulamentului, CE transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează eficacitatea mecanismelor de reciprocitate şi suspendare.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat adoptarea poziţiei Parlamentul European pe marginea proiectului de amendare a Regulamentului 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, în sesiunea plenară a legislativului european din 12 septembrie 2013, potrivit unui comunicat MAE.

„Votul Parlamentului European transmite un semnal important privind sprijinul pentru consolidarea politicii UE în domeniul vizelor, bazată pe respectarea principiilor solidarităţii între statele membre şi a tratamentului egal faţă de toţi cetăţenii Uniunii. Adoptarea acestui proiect legislativ consacră noi mecanisme, inclusiv mecanismul de reciprocitate, care vor asigura o politică de vize mai eficientă şi mai credibilă a UE, de natură să asigure o mai bună promovare a intereselor tuturor cetățenilor europeni. Totodată, rezoluţia Parlamentului European confirmă justeţea unuia dintre principiile constant invocate de România, şi anume cel al reciprocităţii”, susţine MAE.

România a ridicat, unilateral, obligativitatea vizelor pentru SUA şi Canada la 11 iulie 2002, respectiv la 1 ianuarie 2002.

Statele Unite nu au avut deocamdată nicio reacţie în urma votului din Parlamentul European, Canada, în schimb, a precizat că nu va ridica vizele pentru români pe bază de reciprocitate.

Canada va ridica vizele pentru cetăţenii statelor UE, inclusiv pentru români, bazându-se pe criterii obiective și nu pe un sistem de reciprocitate, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al MAE canadian, John Babcok, în replică la rezoluţia adoptată de PE, la 12 septembrie.

„Decizia Canadei privind ridicarea vizelor se bazează pe criterii obiective, nu pe reciprocitate”, a precizat John Babcock, adăugând că autoritățile canadiene „respectă dreptul Uniunii Europene de a impune vize, dacă această acţiune este justificată de criterii obiective”.

Totodată, purtătorul de cuvânt al MAE canadian a subliniat faptul că Ottawa îşi menţine angajamentul de a colabora în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii tuturor statelor UE. „S-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte atingerea acestui obiectiv”, a spus John Babcock, amintind că, în ultimii ani, Canada a ridicat vizele pentru mai multe ţări membre UE, printre care Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia şi Croaţia.