A fost secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de acum 4.500 de ani

Aceasta este prima dată când un vechi genom de pe continentul african, leagănul omenirii și sursa întregii diversități genetice umane, a fost recuperat și secvențiat, au precizat oamenii de știință, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Interiorul pământului ar fi locuit de CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE. Cine ţine legătura cu aceştia

De asemenea, această secvențiere a relevat faptul că mișcarea migratoare survenită cu trei milenii în urmă, din vestul Eurasiei în Africa, a fost de fapt mult mai importantă și mai bruscă decât s-a crezut anterior, afectând fondul genetic al populației din întreaga Africă. Genomul a fost recuperat din craniul unui om îngropat cu fața în jos în peștera Mota din munții Etiopiei, care a rămas destul de rece și uscată pentru a conserva ADN-ul timp de peste 4000 ani.

Înainte de aceasta, secvențierea de genomuri umane antice, care sunt rare, s-a limitat numai la eșantioane găsite în Europa de Nord și în regiunile arctice. Acest val misterios de migrație din Eurasia spre Africa, numit „reflux eurasiatic”, a avut drept principală origine Orientul Mijlociu și Asia Mică.

Alte articole

Scandalul pensiilor ia amploare! Mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului

Clipe de coșmar la plajă! Un rechin uriaș a fost surprins înotând foarte aproape de un grup de turiști VIDEO

Vechiul genom descoperit anterior acestui eveniment a permis cercetătorilor să facă comparații genetice asupra a mii de ani de evoluție și să determine că acești eurasiatici au fost strâns legați de primii fermieri neolitici care au adus agricultura în Europa acum 4.000 ani. Astfel, ADN-ul africanilor moderni din Africa conține până la 25% din gene de la strămoșii eurasiatici veniți odată cu această migrație. În altă parte din Africa, de la vest la sud, populațiile actuale au moștenit, de asemenea, aceste gene, prezente în cel puțin 5% din ADN-ul lor. Având în vedere importanța moștenirii genetice, cercetătorii estimează că migranții din Eurasia de acum 3.000 de ani reprezintă peste un sfert din populația autohtonă. Ei s-au dispersat apoi din punct de vedere genetic de-a lungul întregului continent african.

„Acest genom antic deschide o fereastră spre trecutul îndepărtat, deoarece o singură persoană poate da imaginea genetică a unei întregi populații„, a relevat Andrea Manica, cercetător la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, autoarea principală a studiului.

„Acest val de migrație a eurasiaticilor occidentali spre Cornul Africii ar putea reprezenta până la 30% din populația indigenă, ceea ce este uimitor pentru mine„, a estimat cercetătoarea, adăugând că „întrebarea este de ce această migrație a fost atât de bruscă”.

Citeşte şi DESCOPERIRE RARĂ în Grecia: Doi oameni preistorici, găsiţi îmbrăţişaţi în mormânt FOTO

Motivul rămâne un mister, cu nicio legătură aparentă cu o cauză particulară referitoare la climă. Dovezile arheologice arată, totuși, că această migrație coincide cu sosirea culturilor agricole din Orientul Mijlociu, cum ar fi grâul și orzul, sugerând că migranții au ajutat la dezvoltarea unor noi forme de agricultură în regiune, au declarat cercetătorii .

„Africa este un creuzet pentru că știm că în ultimii 3000 de ani a existat o bulversare genetică a populației”, a declarat Gallego Llorente de la Universitatea Cambridge, unul dintre principalii coautori ai studiului. „Având un genom datând dinaintea acestei migrații este un pas important” în acest domeniu de cercetare, consideră el.

Totodată, cercetătorii au identificat adaptări genetice la viața la mare altitudine și lipsa genelor pentru toleranța la lactoză. Aceste trăsături genetice sunt comune cu cele ale locuitorilor actuali ai zonelor muntoase din Etiopia, ceea ce face din ei descendenți direcți ai omului de la Mota, mai notează AFP.