A început bătălia pentru Parlament. Câţi candidaţi au intrat în cursă şi cine va ajunge în Parlament

Campania electorală a început vineri, 9 noiembrie şi se va încheia pe 8 decembrie, ora 7.00.

În acest interval, vor concura pentru favorurile electoratului 2.308 de candidaţi pentru cele 452 de posturi de parlamentari (315 în Camera Deputaţilor şi 137 în Senat). Acestora li se vor adăuga 18 deputaţi care reprezintă organizaţiile minorităţilor naţionale, care vor concura şi ei în alegeri, dar sunt aleşi la nivel naţional dacă obţin un număr minim de voturi.

Candidaţi în toate cele 452 de colegii au depus Uniunea Social-Liberală, Alianţa România Dreaptă şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din Transilvania.

Partidul Poporului-Dan Diaconescu are 450 de candidaţi, Partidul România Mare - 287, Partidul Ecologist Român - 177, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania - 77 şi Partidul Popular - 61.

În vederea exercitării dreptului de vot, vor fi deschise 18.456 de secţii de votare în ţară, între care 1.239 în Bucureşti şi 295 în străinătate.

Deşi votul se exercită uninominal, sistemul electoral românesc este unul proporţional, în care reprezentarea partidelor în Parlament este proporţională cu numărul voturilor obţinute de fiecare dintre ele, cu condiţia ca partidele să treacă de pragul electoral de 5%.

Astfel, siguri de accederea în Parlament vor fi doar candidaţii care, în colegiul lor, au obţinut cel puţin 50% plus unu dintre voturi. În cazul celorlalte colegii, se recurge la procedura de redistribuire, procedură care are ca scop păstrarea proporţionalităţii între partide, potrivit numărului de voturi obţinut.

Redistribuirea se desfăşoară în două etape, una la nivelul circumscripţiei electorale şi una la nivel naţional, şi are două efecte unice în sistemele electorale folosite în lume: poate trimite în Parlament un candidat de pe locul 2, în timp ce acela care a obţinut cele mai multe voturi, dar mai puţine de jumătate plus unu, poate să piardă mandatul; poate duce la suplimentarea numărului de locuri în Parlament prin acordarea de mandate a doi candidaţi din acelaşi colegiu.

Pe 9 decembrie, sunt chemaţi la urne cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani şi nu au drepturile electorale interzise ca urmare a comiterii unor infracţiuni sau alienării mintale. Dreptul de vot va putea fi exercitat doar la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea în care respectivul cetăţean unde îşi are domiciliul.

Pe durata campaniei electorale, candidaţii la alegeri nu vor mai putea oferi alegătorilor alimente, băuturi sau produse din tutun, ci doar mărfuri nealimentare în valoare de până la 10 lei şi obiecte de propagandă electorală precum calendare, pixuri, brichete, DVD-uri, tricouri, pungi, mănuşi inscripţionate cu însemne electorale.

În categoria bunurilor interzise au fost incluse alimentele, băuturile alcoolice sau nealcoolice, produsele din tutun sau mărfurile nealimentare, exceptate fiind doar materiale şi obiecte de propagandă electorală precum afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau candidaţilor.

Sunt exceptate şi alte obiecte de propagandă electorală inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau candidaţilor a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără însă să poată face parte din categoria alimentelor, băuturilor alcoolice sau nealcoolice şi produselor din tutun.

Cei care vor încălca această regulă riscă închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă sunt sancţionate votul multiplu sau împiedicarea unei persoane de a-şi exercita dreptul de vot. Pentru introducerea în urnă a mai multor voturi sau pentru furtul urnei sau altor documente electorale, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Legislaţia electorală prevede şi o serie de contravenţii care sunt sancţionat prin amenzi destul de consistente: distrugerea sau deteriorarea materialelor electorale legal amplasate, continuarea campaniei electorale dincolo de termenul prevăzut pentru încheierea ei.